Strasbourg, 10 februarie 2026 – După luni de negocieri intense care au generat peste 1.500 de amendamente, Comisia specială privind criza locuințelor (HOUS) a finalizat un raport cuprinzător menit să reducă decalajul dintre reglementările europene și realitatea locală. Documentul, format din 49 de amendamente de compromis obținute cu dificultate, reprezintă cel mai ambițios efort parlamentar de până acum pentru a aborda „fiascoul imobiliar” care afectează întreaga Uniune. Procesul a fost însă umbrit de tensiuni instituționale, europarlamentarii acuzând Comisia Europeană că a lansat propriile planuri prematur, ignorând rolul de supraveghere democratică al Parlamentului.

Pe scurt

1. Europarlamentarii solicită crearea unui buget dedicat numit SHELTER în următorul cadru financiar multianual, refuzând ca locuințele să mai fie finanțate doar din resturile altor programe sociale.

2. Raportul propune un Pachet de simplificare a locuințelor care impune un termen de 60 de zile pentru autorizații și introduce principiul tăcerii administrative pozitive pentru a accelera construcțiile.

3. Grupul ECR a reușit să impună măsuri ferme împotriva ocupării ilegale (squatting), obținând majoritatea pentru un registru european al incidentelor și pedepse penale pentru a proteja proprietarii.

Europarlamentarul Georgiana Teodorescu, negociatorul ECR pe acest dosar, a tras un semnal de alarmă dur privind impactul social al crizei. Ea a descris lipsa locuințelor accesibile drept „contraceptivul suprem al secolului XXI”, avertizând că Europa se îndreaptă spre un suicid demografic. Statisticile citate în cadrul dezbaterilor arată că 70% dintre tinerii europeni cu vârste între 25 și 34 de ani amână căsătoria sau întemeierea unei familii din cauza costurilor locuinței. Această realitate economică a dus la apariția unei noi categorii sociale: copilul „Boomerang” de 30 de ani, forțat să locuiască cu părinții din cauza imposibilității de a accesa un credit sau o chirie rezonabilă.

O critică majoră a fost adresată politicilor derivate din Pactul Verde European (Green Deal). Teodorescu a subliniat că renovările energetice obligatorii, deși benefice pentru mediu, impun costuri de până la 100.000 de euro pe unitate locativă. Aceste sume depășesc adesea economiile de o viață ale unei familii tinere, transformând dorința de a avea un cămin într-un risc financiar insuportabil. Din acest motiv, negociatorii ECR au cerut un „Omnibus” pe locuințe pentru a revizui legislația care crește artificial prețurile și au insistat ca politicile europene să nu mai ignore realitatea portofelului cetățeanului mediu.

În ceea ce privește oferta de locuințe, raportul HOUS îndeamnă statele membre să mobilizeze terenurile publice și să simplifice birocrația excesivă care blochează renovările. O propunere inovatoare este utilizarea „pașapoartelor pentru situri dezafectate” (brownfields), care ar permite reclasificarea automată a vechilor zone industriale în zone rezidențiale. De asemenea, europarlamentarii sugerează reforme fiscale curajoase, cum ar fi permiterea unor cote de TVA super-reduse pentru construcția și renovarea locuințelor sociale, o măsură care ar putea relaxa presiunea pe chiriașii cu venituri mici.

Un alt punct de victorie pentru conservatori a fost abordarea fenomenului de „squatting”. În ciuda încercărilor grupurilor progresiste de a dilua textul, s-a format o majoritate care recunoaște că ocuparea ilegală este o crimă ce subminează siguranța juridică și descurajează investițiile private. În viziunea Comisiei HOUS, protejarea dreptului la proprietate este esențială pentru a menține o piață stabilă. Pentru a se asigura că toate aceste propuneri nu rămân doar la stadiul de recomandări ignorate de Comisia Europeană, parlamentarii cer acum prelungirea mandatului comisiei speciale dincolo de vara anului 2025.