România avea 535 de dosare active la Parchetul European la finalul lui 2025, cu un prejudiciu estimat de 6,05 miliarde euro, iar cea mai mare parte a impactului financiar raportat pentru România este legată de frauda pe cheltuieli, 499 dosare, cu un prejudiciu estimat de 5,03 miliarde euro.

Pe scurt

1. România, 535 dosare active la 31 decembrie 2025, prejudiciu estimat 6,05 miliarde euro.

2. Fraudă pe cheltuieli, 499 dosare, prejudiciu estimat 5,03 miliarde euro, iar corupția în dosare de fraudă pe cheltuieli apare în 43 de cazuri.

3. Fraudă de venituri, TVA și vamă, 28 dosare, prejudiciu estimat 271,5 milioane euro.

4. Activitatea din 2025 în România include 416 rapoarte și plângeri primite, cele mai multe din partea autorităților naționale, 359, și 51 de la părți private.

5. Activitatea judiciară raportată pentru România include 76 de dosare în faza de judecată, 18 decizii finale de instanță și 18 condamnări, cu 20 de persoane condamnate.

Datele naționale din raportul anual EPPO arată că, la finalul lui 2025, România se află într-o categorie de prejudiciu estimat dominată de fraudă pe cheltuieli, ceea ce include scheme care vizează fonduri, subvenții sau ajutoare din bugetul UE. În România, structura dosarelor active indică 499 de cazuri de fraudă pe cheltuieli, cu un prejudiciu estimat de 5,03 miliarde euro, iar frauda de venituri, TVA și vamă, este raportată în 28 de dosare, cu un prejudiciu estimat de 271,5 milioane euro.

Raportul prezintă și indicatorii operaționali pentru România în 2025, în total 416 rapoarte și plângeri primite, 359 provenite de la autorități naționale, 51 de la părți private, 4 de la instituții, organisme, oficii și agenții ale UE, și 2 cazuri deschise din oficiu. În același set de date, România apare cu 303 cazuri deschise în 2025 pe baza rapoartelor și plângerilor primite, iar în cadrul dosarelor active este indicată o componentă cu dimensiune transfrontalieră.

Pe partea de activitate judiciară, România este raportată cu 76 de dosare aflate în faza de judecată, 21 de prime decizii de instanță, 3 apeluri împotriva primelor decizii, 4 dosare aflate în faza de apel și 18 decizii finale de instanță, dintre care 18 condamnări și 0 achitări, cu 20 de persoane condamnate.

În prefața raportului, procurorul șef european Laura Codruța Kövesi plasează evoluțiile din 2025 într-un context mai larg al criminalității economice și al eficienței judiciare, inclusiv prin exemple de confiscări și rată de condamnare. Ea scrie că „we managed to seize €257 million in investigation Moby Dick, a massive VAT fraud run by an extremely dangerous criminal organisation” și că „our conviction rate is close to 95%.”

Kövesi argumentează că rolul EPPO depășește logica de recuperare financiară și urmărește destructurarea rețelelor de crimă organizată și încrederea publică în justiție. În text, ea afirmă: „However, I still believe that the European Union is ruled by law and not by cost-benefit analysis. Therefore, the EPPO’s role is to bring criminals to justice, not to recover the damage they have caused.”

Datele pentru România sunt raportate în același cadru în care EPPO indică, la nivelul tuturor statelor participante, 3 602 dosare active la finalul lui 2025 și un prejudiciu estimat total de peste 67,27 miliarde euro.

În ansamblul UE, raportul arată că frauda de venituri, TVA și vamă, concentrează cea mai mare parte a prejudiciului estimat, 45,01 miliarde euro, și că există 981 dosare în această categorie.

Pentru România, datele din raport indică o structură în care frauda pe cheltuieli domină prejudiciul estimat, în timp ce frauda de venituri, TVA și vamă, apare cu un număr mai redus de dosare, dar rămâne conectată la riscuri transfrontaliere și la evoluțiile descrise de EPPO privind rețelele de crimă organizată implicate în scheme de TVA și vamă.