Bruxelles, 3 februarie 2026 – Noile date publicate privind condițiile de viață în Europa relevă faptul că, deși criza energetică se atenuează, o parte semnificativă a populației rămâne vulnerabilă. În 2024, 9,2% din populația UE nu a reușit să își mențină locuința încălzită în mod adecvat, marcând o îmbunătățire notabilă de 1,4 puncte procentuale față de anul precedent.
Pe scurt
-
Ponderea populației UE care nu își poate încălzi locuința în mod adecvat a scăzut la 9,2% în 2024, o îmbunătățire de 1,4 puncte procentuale față de 2023.
-
Bulgaria și Grecia au înregistrat cele mai mari rate ale sărăciei energetice, 19% din populație neputând să își asigure o încălzire adecvată.
-
Finlanda, Polonia și Slovenia au raportat cele mai bune cifre, demonstrând cea mai mare reziliență la costurile de încălzire, cu rate de doar 2,7% și respectiv 3,3%.
În ciuda tendinței generale pozitive la nivelul blocului comunitar, datele expun un decalaj puternic între statele membre. Cele mai mari procente de persoane care locuiesc în case reci au fost observate în Bulgaria și Grecia, unde 19,0% din populație s-a luptat cu costurile de încălzire. Acestea au fost urmate îndeaproape de Lituania (18,0%) și Spania (17,5%), subliniind faptul că sărăcia energetică rămâne o problemă critică atât în sudul, cât și în estul Europei.
În schimb, națiunile din nordul și centrul Europei au arătat o reziliență mult mai mare. Finlanda a raportat cea mai mică pondere a cetățenilor incapabili să își încălzească locuințele, de doar 2,7%. Polonia și Slovenia au avut, de asemenea, rezultate bune, ambele înregistrând 3,3%, în timp ce Estonia și Luxemburg au urmat cu 3,6%. Disparitatea sugerează că, deși măsurile la nivelul UE de stabilizare a prețurilor la energie funcționează, infrastructura națională și nivelul veniturilor dictează încă nivelul de confort pentru milioane de gospodării.
