Președinția Consiliului UE, Banca Centrală Europeană, Comisia Europeană, președintele Eurogrupului și partenerii sociali europeni au discutat la 9 martie despre impactul inteligenței artificiale asupra viitorului pieței muncii din Uniune, într-o reuniune care a plasat economia europeană sub semnul unei reziliențe testate de tensiunile geopolitice și de perspective economice devenite mai fragile.

Pe scurt

1. Tema aleasă pentru dialogul macroeconomic a fost „Artificial Intelligence and the Future of the EU labour market: Safeguarding EU Competitiveness and Social Cohesion”.

2. Participanții au descris economia UE ca pornind anul pe baze mai solide decât se anticipa, dar cu perspective devenite mai fragile din cauza conflictelor geopolitice și a tensiunilor comerciale.

3. Comisia și Eurogrupul au prezentat inteligența artificială drept un posibil motor de productivitate și competitivitate, dar au subliniat necesitatea investițiilor în competențe și recalificare.

4. Sindicatele au avertizat că introducerea AI trebuie negociată și însoțită de protecții pentru lucrători și locuri de muncă de calitate.

5. Reprezentanții mediului de afaceri și ai IMM-urilor au cerut reducerea costurilor, simplificare administrativă și acces mai bun la competențe și finanțare.

Dialogul macroeconomic cu partenerii sociali organizat la 9 martie a reunit președinția Consiliului UE, Banca Centrală Europeană, Comisia Europeană, președintele Eurogrupului și reprezentanții europeni ai sindicatelor, patronatelor, furnizorilor de servicii publice și IMM-urilor pentru o discuție despre evoluția situației economice și despre impactul inteligenței artificiale asupra pieței muncii din Uniunea Europeană.

Din partea președinției Consiliului, ministrul cipriot de finanțe Makis Keravnos a spus că schimbul de opinii a oferit „o oportunitate valoroasă” pentru a discuta perspectivele economice actuale și provocările cu care se confruntă economia europeană. El a afirmat că tensiunile geopolitice în curs „continuă să ne testeze reziliența” și că, deși perspectivele economice s-au îmbunătățit, „norii încă se adună”, ceea ce impune prudență.

Keravnos a descris tema inteligenței artificiale drept oportună, spunând că AI are potențialul de a consolida productivitatea și competitivitatea, dar ridică și provocări pentru piața muncii și pentru coeziunea socială, motiv pentru care adoptarea sa trebuie însoțită de investiții adecvate în competențe, educație și recalificare.

Din partea Comisiei Europene, vicepreședintele executiv Valdis Dombrovskis a declarat că economia UE a început anul „pe o bază mai solidă decât se anticipa”, dar că perspectivele au devenit „mai fragile”. El a legat această deteriorare de conflictul din Orientul Mijlociu, despre care a spus că adaugă „noi perturbări și incertitudine economiei globale”, avertizând că, dacă tensiunile persistă, acestea pot apăsa asupra creșterii economice și pot complica perspectivele privind inflația.

Dombrovskis a spus că reziliența europeană continuă să fie testată și de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și de tensiunile comerciale mai ample și a afirmat că UE trebuie să rămână concentrată pe întărirea competitivității, inclusiv prin eliminarea barierelor din piața unică, reducerea costurilor de a face afaceri, stimularea inovării în Europa și investiții în competențe.

În același timp, el a prezentat inteligența artificială drept un instrument care poate „stimula productivitatea și îmbunătăți condițiile de muncă”, afirmând că UE sprijină adoptarea acesteia „într-un mod incluziv și responsabil”.

Președintele Eurogrupului, Kyriakos Pierrakakis, a spus că inteligența artificială „schimbă fundamentele societății noastre”, adăugând că aceasta este „o realitate pe care trebuie să o acceptăm și o oportunitate pe care trebuie să o valorificăm”. El a afirmat că, într-un moment în care Europa se confruntă cu provocări demografice și cu o creștere potențială mai lentă, AI poate oferi un impuls de productivitate necesar economiei europene.

Pierrakakis a spus că Europa trebuie să își valorifice avantajul comparativ reprezentat de „forța de muncă înalt calificată” și a insistat asupra importanței investițiilor în învățare pe tot parcursul vieții, perfecționare și recalificare.

Din partea sindicatelor, secretarul general al Confederației Europene a Sindicatelor, Esther Lynch, a avertizat că Europa nu poate construi competitivitate pe costuri energetice ridicate și volatile și a cerut investiții publice mai mari în energie curată și rețele.

În același timp, Lynch a subliniat că introducerea inteligenței artificiale în economie trebuie însoțită de protecții solide pentru lucrători. „Un lucru trebuie să fie clar: tehnologia nu concediază lucrători – angajatorii o fac”, a declarat ea, argumentând că AI trebuie integrată în locurile de muncă „într-un mod negociat”, cu salarii mai bune, protecții puternice pentru lucrători și respectarea principiului controlului uman.

Din partea mediului de afaceri, directorul general al BusinessEurope, Markus J. Beyrer, a spus că percepția pozitivă privind direcția politicilor europene trebuie susținută de măsuri concrete „resimțite de companiile de la firul ierbii”. El a afirmat că inteligența artificială poate întări productivitatea și sprijini locuri de muncă de calitate numai dacă UE creează „spațiul de respiro necesar” pentru ca firmele europene să investească și să inoveze responsabil.

Reprezentanții IMM-urilor au cerut, la rândul lor, politici economice care să reflecte diversitatea întreprinderilor mici și mijlocii și să stimuleze investițiile în formare și recalificare, precum și servicii de consiliere care să faciliteze integrarea inteligenței artificiale în activitatea companiilor.

Dialogul macroeconomic la nivel politic reunește periodic președinția Consiliului UE, Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană, Eurogrupul și partenerii sociali europeni pentru a discuta evoluția economiei și priorități cu impact asupra politicilor UE. Tema reuniunii din 9 martie 2026 a fost impactul inteligenței artificiale asupra pieței muncii europene, într-un context marcat de tensiuni geopolitice, presiuni energetice și provocări privind competitivitatea economiei europene.