Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a anunțat stabilirea temelor de analiză pentru Grupul de reflecție privind viitorul PE, în cadrul celei de-a doua reuniuni de lucru desfășurate la Bruxelles pe 10 februarie. Europarlamentarul român, care a inițiat și coordonează acest demers aprobat de Biroul Parlamentului European, pregătește un document amplu bazat pe scenarii de prospectivă care să traseze cum ar putea arăta instituția la orizontul anului 2040.

Pe scurt

1. Victor Negrescu coordonează Grupul de reflecție privind viitorul Parlamentului European, constituit la inițiativa sa și aprobat de Biroul PE

2. Grupul include trei vicepreședinți ai PE, un vicepreședinte de grup politic și un lider de delegație, reprezentând toate grupurile politice

3. Temele stabilite includ rolul PE în inițierea politicilor, controlul democratic, simplificarea procesului legislativ, extinderea UE și impactul digitalizării și IA

4. Un prim document cu scenarii va fi prezentat Biroului PE în septembrie 2026, urmând ca documentul final cu recomandări să fie finalizat până la sfârșitul mandatului

5. Exercițiul utilizează o metodologie de foresight și se inspiră din modelul Comisiei pentru Viitor din Parlamentul finlandez

Inițiativa este rezultatul unui demers pe care Negrescu l-a lansat în urmă cu aproximativ un an, când a ridicat subiectul în Biroul Parlamentului European. Organul de conducere al instituției a adoptat două decizii în acest sens, oficializând constituirea grupului de reflecție și încredințându-i lui Negrescu coordonarea acestuia. Grupul beneficiază de o reprezentare politică la nivel înalt. Din el fac parte trei vicepreședinți ai Parlamentului European, un vicepreședinte de grup politic și un lider de delegație important, alături de reprezentanți din toate grupurile politice din PE. Această compoziție, subliniază Negrescu, reflectă „semnificația și relevanța acestui proces”.

Scopul declarat este realizarea unui document amplu care să prezinte cum ar putea să arate Parlamentul European în perspectiva anului 2040. Abordarea aleasă este de tip foresight – o metodologie de analiză prospectivă recunoscută la nivel internațional. „Noi o să mergem pe zona ideală pentru noi, o zonă neutră, academică, în care prezentăm mai multe scenarii”, a declarat Negrescu. El a precizat totodată că, „fiind un grup de reflecție unde avem o reprezentare politică la nivel înalt, filtrul politic va conta”.

Temele de analiză au fost stabilite prin consultarea grupurilor politice în cadrul reuniunii de lucru din 10 februarie. Acestea acoperă rolul Parlamentului European în inițierea politicilor europene, controlul democratic și modul în care se exercită, simplificarea și accelerarea procesului legislativ, transparența pentru cetățeni, gestionarea PE în contextul extinderii Uniunii Europene, impactul digitalizării și al inteligenței artificiale asupra democrației parlamentare europene, precum și funcționarea PE în situații de criză.

Analiza se desfășoară pe mai multe dimensiuni, utilizând cadrul STEEP și concentrându-se pe dimensiunile societale, tehnologice, economice, de mediu și pe cea politică, aceasta din urmă acoperind atât politica internă a UE, cât și influențele externe.

La nivelul PE există deja o echipă dedicată exercițiilor de foresight, iar la nivelul instituțiilor europene funcționează un grup de coordonare de tip foresight, în care fiecare instituție este reprezentată. „Facem asta deja de multă vreme, este sub coordonarea mea, ca vicepreședinte al Parlamentului European”, a subliniat Negrescu. El a adăugat că modelul de lucru este „oarecum similar cu ceea ce se întâmplă în Parlamentul finlandez, unde există și o comisie privind viitorul”.

Comisia pentru Viitor din Parlamentul Finlandei, la care face referire Negrescu, este singura comisie parlamentară permanentă din lume dedicată exclusiv analizei viitorului. Înființată în 1993 ca o comisie temporară, pe fondul recesiunii severe prin care trecea Finlanda, aceasta a primit statut permanent în jurul anului 2000 și reunește 17 din cei 200 de parlamentari finlandezi. Principala sa misiune este să formuleze răspunsul Parlamentului la Raportul Guvernului privind viitorul — un document pe care fiecare executiv finlandez este obligat să-l publice în cursul mandatului. Rezoluțiile comisiei sunt obligatorii pentru guvern pe durata mandatului, iar influența sa politică a fost considerabilă: unul dintre foștii săi președinți, Jyrki Katainen, a ajuns premier, iar raportul comisiei privind societatea informațională a fost integrat aproape integral în programul de guvernare.

Modelul finlandez a inspirat deja inițiative similare în parlamentele din Lituania, Filipine și Paraguay, iar Serviciul de Cercetare al Parlamentului European (EPRS) l-a invocat ca referință pentru dezvoltarea prospectivei strategice la nivelul PE. Există totuși o diferență semnificativă de greutate instituțională. Comisia finlandeză este un organism parlamentar permanent cu puteri formale, în timp ce grupul coordonat de Negrescu este un grup de reflecție ad-hoc, al cărui mandat se încheie odată cu legislatura, iar documentul final va fi aprobat de Biroul PE, nu votat în plen.

Negrescu a explicat rațiunea fundamentală a demersului: „Fiecare lege europeană, fiecare decizie europeană are consecințe pe viitor și e important să planifici tocmai pentru a anticipa eventualele provocări pe care le-am avea ca instituție.” Calendarul prevede un prim document care să fie prezentat Biroului Parlamentului European până în septembrie 2026. Acesta va conține analiza de context cu provocările identificate și scenariile construite pe diferitele tematici. „Dorim să facem două elemente importante, să facem analiza de context cu provocările și dorim să construim niște scenarii pe diferitele tematici și întrebări care au rezultat deja din dialogul cu grupurile politice”, a precizat Negrescu. După aprobarea acestei prime etape, urmează să fie elaborate recomandările propriu-zise, iar documentul complet va fi finalizat până la sfârșitul mandatului legislativ.

Vicepreședintele PE a indicat că perioada de după septembrie ar putea marca și deschiderea procesului către participarea cetățenilor și a societății civile. „Cred că va fi un moment foarte bun pentru un dialog mai amplu și inclusiv pentru participarea cetățenilor, a societății civile în acest dialog, în ideea de a creiona niște recomandări consistente”, a spus Negrescu. Documentul final va fi aprobat de Biroul Parlamentului European. „Noi vom veni cu o serie de recomandări și documentul va fi aprobat de Biroul Parlamentului European, în speranța evident că o parte din recomandări vor fi preluate ulterior de grupurile politice”, a declarat Negrescu. El a subliniat că implicarea grupurilor politice la un nivel foarte înalt dă „consistență documentului și relevanță în implementarea sa ulterioară”, chiar dacă implementarea efectivă va depăși mandatul actual.

Victor Negrescu (S&D/PSD România) a fost ales vicepreședinte al Parlamentului European în iulie 2024. În această calitate, este responsabil de serviciile de cercetare ale PE, inclusiv de coordonarea activităților de foresight. El este totodată vicepreședinte al Partidului Socialiștilor Europeni (PES). Inițiativa grupului de reflecție se încadrează în contextul mai larg al dezbaterilor privind reforma instituțională a UE, accelerate de perspectiva extinderii cu Ucraina, Republica Moldova și statele din Balcanii de Vest. La nivelul PE, Negrescu coordonează deja activitățile de foresight și este responsabil de relația cu Panelul pentru Viitorul Științei și Tehnologiei (STOA) și cu Sistemul European de Analiză Strategică și Politică (ESPAS).