Gazele europene sub presiune. De ce a explodat TTF cu 40%, impactul asupra României și ce urmează.

Prețul gazelor naturale la hub-ul TTF (benchmark-ul european de referință pentru gazele naturale tranzacționate pe bursă) a crescut cu aproximativ 40% în prima zi după începerea conflictului din Iran, iar principalii factori explicativi sunt legați în special de tensiuni geopolitice și perturbări ale ofertei de energie pe plan global și regional

Conflictul din Orientul Mijlociu a perturbat aprovizionarea Europei

Un atac cu drone atribuit Iranului a lovit instalații majore de gaz lichefiat (LNG) în Qatar (în special complexul Ras Laffan). Qatar, fiind unul dintre principalii exportatori de LNG din lume, a oprit producția de gaze lichefiate după acest atac.

Această oprire a eliminat o parte semnificativă din oferta globală de GNL — resursă esențială pentru Europa, care importă LNG pentru a compensa lipsa de gaz rusesc. Această reducere bruscă a ofertei a alimentat un salt puternic al prețurilor TTF (cu 40%).

Incidente în transport și blocaje comerciale. Instabilitatea geopolitică a afectat și traficul maritim în Strâmtoarea Ormuz, un punct cheie prin care trec o parte semnificativă din exporturile energetice globale (petrol și LNG).

Oprirea livr[rii de LNG din această zonă cresc costurile și riscurile de livrare, ceea ce pune presiune ascendentă pe piețele energetice.

Piețele energetice sunt deja sensibile la schimbări ale ofertei

Chiar înainte de această criză actuală, stocurile de gaze din Europa erau relativ scăzute și piața era tensionată din cauza cererii sezoniere, costurilor de transport și cerințelor de regăsire a stocurilor după iarna trecută.

Astfel, un șoc de ofertă (chiar temporar) generează o reacție disproporționată a prețurilor.

Prețul TTF reflectă dinamica globală a ofertei și cererii pentru gaze naturale. Piața rămâne sensibilă la factori:

• geopolitici (războaie, tensiuni în Orientul Mijlociu),
• logistici (transport maritim, capacități de regazeificare),
• stocuri și cerere sezonieră, și poate fluctua semnificativ în perioade scurte când apar perturbări majore.

În esență, creșterea de 40% la TTF nu este cauza unui singur factor intern, ci de combinație între o perturbare neașteptată a ofertei la nivel global și emoții pe piață (oamenii se așteaptă la aprovizionare limitată), ceea ce crește presiunea pe prețuri.

De ce a crescut mai mult prețul la gaze decât la petrol în Europa.

De multe ori prețul gazului se mișcă mai violent decât cel al petrolul — iar motivul ține de structura pieței, nu doar de geopolitică. Vorbim aici de gazul european tranzacționat la Title Transfer Facility (TTF) comparativ cu petrolul de referință precum Brent crude .

Piața petrolului este mult mai mare și mai lichidă

Petrolul este o piață globală uriașă

• 105 milioane barili/zi producție globală
• Fluxuri diversificate
• Stocuri strategice în multe țări
• Capacitate mare de redirecționare

Dacă apare o problemă într-o țară alte state pot compensa relativ rapid sau OPEC poate ajusta producția. Volatilitate există, dar șocurile sunt absorbite mai ușor.

Gazul este mai „regional” și mai rigid. Gazul (mai ales în Europa) are:

• infrastructură fixă ​​(conducte, terminale LNG)
• capacitate limitată de transport rapid
• depozite de înmagazinare a gazelor limitate.

Dacă se blochează 10% din ofertă nu se poate compensa imediat această lipsă  din piață și piața reacționează disproporționat. Gazul nu are încă flexibilitatea globală pe care o are petrolul.

Gazul nu are stocuri strategice comparabile cu țițeiul

În cazul țițeiului SUA, China și UE au rezerve strategice enorme și pot elibera milioane de barili/zi. Gazul este stocat doar sezonier, existând o capacitate limitată. Dacă volumul gazelor din depozite este redus se instaurează rapid panica. Asta face ca Traderii de gaz să reacționeze anticipativ la lipsa gazelor și volatilitatea este mult mai mare decât la țiței.

Cererea de gaz este mai puțin flexibilă. În cazul benzinei consumatorii pot reduce folosirea mașinilor și astfel se poate reduce cererea. În cazul gazului nu poți opri încălzirea orasului și centralele trebuie să funcționeze. Asta face piața mai „nervoasă”.

Europa este structural mai vulnerabilă la gaz. După reducerea importurilor rusești Europa depinde mult de GNL, fiind în concurență cu Asia pentru aceleași cargouri. Asta face ca orice risc în Orientul Mijlociu să lovescă direct în TTF. Petrolul, în schimb, este deja globalizat și diversificat.

Dimensiunea pieței speculative. Piața TTF este mai mica, mai puțin lichidă decât petrolul și mai influențată de fluxuri speculative. Un volum relativ mic de capital poate mișca prețul mai puternic decât pe Brent.

Prețul gazului crește mai mult decât petrolul pentru că:

• Este mai greu de redirecționat rapid
• Are stocare limitată
• Este vital sezonier
• Piața este mai mică și mai nervoasă

De aceea vedem creșteri de prețuri mai mari de 30–50% la gaz, în timp ce petrolul urcă doar 5–10% în aceeași perioadă.

Cum va evolua prețul pe TTF în viitor.

Estimarea viitoarelor evoluții a prețului gazelor naturale pe hub-ul TTF este foarte incertă — dar putem contura câteva scenarii probabile pe termen scurt și mediu bazate pe analize de piață și prognoze publicate recent.

a) Scenariul „tensiuni geopolitice persistente”

Analistii de piață avertizează că dacă tensiunile din Orientul Mijlociu continuă sau escaladează (de ex. blocarea totală și continuă a Strâmtorii Ormuz care afectează aproape 20 % din comerțul global de LNG), prețurile TTF ar putea urca semnificativ peste nivelurile actuale, posibil să fie până în 90 €/MWh în scenarii extreme de perturbare a aprovizionării.

Acest scenariu reflectă o reacție de piață la riscul aprovizionării, nu o predicție „sigură”.

b) Scenariul „normalizare / oferta mai bună”

În liniile de trend analizate anterior unele previziuni înainte de șocurile recente anticipate sau stabilizare sau chiar scădere moderată a prețurilor TTF în 2026, pe măsură ce stocurile și aprovizionarea LNG rămân relativ solide și cererea nu explodează.

În această situație, prețul TTF ar putea oscila în jurul unor valori moderate, posibil sub 40-50 €/MWh, mai ales dacă există pace geopolitică și niveluri bune de stocare.

Tendința pe termen mediu (2026-2027)

Prețul gazelor naturale european va fi influențat de factori structurali precum diversificarea surselor (mai mult LNG din SUA/Alte regiuni și cerere), politică energetică sezonieră a UE. Dacă aprovizionarea rămâne consistentă și depozitele încep să se reumple, piața s-ar putea relaxa după perioadele de tensiune.

Totuși, evenimente globale bruște (război, întreruperi majore ale exporturilor de LNG) pot schimba rapid aceste tendințe.

Estimare generală — posibile intervale de evoluție

*Aceste intervale sunt orientative și reflectă evoluții posibile, nu garanții.

De ce este incertitudinea mai mare pe piața de gaze

Prețurile TTF sunt determinate de o combinație de factori:

• Geopolitică și securitatea aprovizionării (disputele din Orientul Mijlociu afectează LNG)
• Stocuri și cererea sezonieră (iarna rece poate ridica prețul)
• Importuri de LNG și diversificare (mai mult gaz din SUA sau alte regiuni reduce presiunea)
• Factorii macroeconomici și politici de energie în UE

Ce se întâmplă cu prețurile la gaze în România

Creșterea prețului gazelor pe TTF afectează România chiar dacă țara produce o parte importantă din gazul consumat intern. Impactul apare prin mai multe canale.

a) Factura la gaze pentru populație

• România produce aproximativ 90% din necesar din producția internă.
• Restul este importat, iar prețul de import este legat de TTF .
• Dacă TTF crește, crește și costul gazului de completare.

Prețurile pentru populație sunt plafonate prin schema guvernamentală, deci impactul este zero, atât timp cât cerea de gaze poate fi acoperită de ofertă.

b) Industrie și economie

Industria (îngrășăminte, chimie, metalurgie, producători de energie) cumpără adesea gaz la prețuri legat de piață. Având în vedere că prețurile de vânzare a gazelor naturale la consumatorii industriali este adesea legat prin contract de prețul TTF, creșterea acestuia duce și la creșterea prețului la consumatorii industriali. Un preț de 40 €/MWh pe TTF poate duce la o creștere a prețului la consumatorii noncasnice cu cca 20% față de anul 2025, dar un preț de 60 €/MWh pe TTF poate duce la o creștere a prețului la consumatorii noncasnici cu cca 40% față de anul 2025

Când TTF urcă în fapt cresc costurile de productie, unele fabrici își reduc activitatea, pot apărea scumpiri la alimente și presiune pe inflație. România a mai experimentat asta în 2022–2023.

c) Prețul energiei electrice

România produce o parte din electricitate pe gaz. Dacă gazul se scumpește crește costul energiei electrice pe piața liberă. Chiar dacă avem hidro și nuclear, gazul stabilește adesea prețul marginal în piață.

d) Bugetul statului

Paradoxul scurt, există și un efect pozitiv pe termen scurt statutul încasează taxe și dividende mai mari. Dar dacă economia încetinește din cauza energiei scumpe, efectul net poate deveni negativ.

Ce atenuează impactul creșterii prețului gazelor în România

România este într-o poziție mai bună decât multe state UE deoarece:

• are producție internă semnificativă
• are depozite subterane relativ bine dezvoltate
• urmează să înceapă producția offshore din Marea Neagră prin proiectul Neptun Deep (probabil 2027–2028)

Pe termen mediu, acest proiect ar putea reduce dependența de import și volatilitatea.

Explozia de 40% a TTF nu este rezultatul unui singur eveniment. Este produsul unei piețe fragile, tensionate structural, lovită de un șoc geopolitic major.

Gazul european rămâne:

• sensibil la conflict
• dependent de GNL
• vulnerabil la blocaje logistice
• predispus la reacții emoționale

Pentru România, impactul este amortizat temporar prin plafonări și producție internă, dar dacă tensiunile persistă, presiunea pe industrie, inflație și economie va deveni inevitabil .

Energia nu mai este doar o marfă. Este un indicator al stabilității geopolitice globale. Iar TTF este termometrul acestor fragilități.

Dumitru Chisăliță, Președinte AEI