Concluziile celei de-a cincea ediții a Conferinței de Tax & Finance. Cum gestionează companiile riscul fiscal, în contextul volatilității crescute

O nouă ediție a „Conferinței Anuale de Tax & Finance” a reunit, pe 14 octombrie 2025, reprezentanți din cadrul Kinstellar România, pentru a discuta impactul măsurilor fiscale și a volatilității crescute asupra mediului de afaceri din România. În cadrul celei de-a cincea ediții a evenimentului, ce s-a desfășurat online, specialiștii au adus în discuție cele mai eficiente soluții pentru gestionarea riscului fiscal, explorarea surselor noi și accesibile de finanțare și opțiunile de restructurare pe care le au la dispoziție companiile. Iustin Captariu, Managing Partner, Kinstellar România, și Iulian Sorescu, Partner, Financial Advisor, Head of Financial, State Aid & Management Consulting Services, Kinstellar, au deschis ediția din 2025 a evenimentului, prezentând principalele măsuri ce trebuie luate de organizații pentru a răspunde acestui context provocator. „Discuția de astăzi se va focusa pe aspecte de tax & finance și cred că este un moment oportun. În condițiile actuale, mulți dintre clienții noștri se confruntă cu audituri fiscale, cu presiune sporită din partea autorităților”, a spus Iustin Captariu. „Suntem la a cincea ediție a acestei conferințe. 2021 a fost primul an în care am început această serie – era primul an după pandemie și am început aceste evenimente la dorința clienților noștri, pentru a aborda teme pe care să le dezbatem. Dacă în 2021 începeam și discutam despre SAF-T, e-Factura, e-TVA, consolidare fiscală, amnistie fiscală, ulterior dividende interimare, am avut și subiecte inovative. Am discutat, în 2021, despre viitorul contabilității, la momentul la care apăreau primii muguri ai automatizării în contabilitate. Am discutat în 2023 despre AI vs. automatizare, despre cum poți ajuta companiile prin ajutoare de stat, fonduri nerambursabile. Practic, îmbinăm subiecte pe care orice contabil, orice taxist și le pune, dar vom discuta și despre pachetele de măsuri fiscale, pentru că, vrem sau nu, ele vin peste noi”, a continuat Iulian Sorescu. A urmat Nicoleta Florea, Managing Associate, Accountant and Financial Advisor, Head of Accounting & Payroll, Kinstellar, care a adus în discuție un subiect controversat și anume paradoxul digitalizării – promisiunea simplificării versus realitatea  unor provocări tot mai numeroase. „Digitalizarea ne-a promis eficiență și transparență, în schimb ne-a adus un set nou de riscuri și obligații suplimentare. Avem și mai multe raportări și suprapuneri de cerințe. Presiunea asupra departamentelor financiare a crescut și, în egală măsură, a crescut și timpul cu pregătirea și cu conformarea. Digitalizarea nu a redus riscul, însă a schimbat natura și locul unde se găsește. Adevăratul risc este acum în calitatea datelor. Orice neconcordanță între e-factură, e-transport, SAF-T, declarații, poate fi detectată automat și poate declanșa o inspecție fiscală”, a explicat ea. Un alt subiect a vizat rolul capitalului uman în reorganizarea companiilor. Astfel, Andrada Popescu, Managing Associate, Kinstellar, a precizat: „Din perspectiva resurselor umane, să fiți atenți la posibila redundanță de personal. Prin urmare, atunci când vorbim de o fuziune, putem ajunge în situația în care avem mai mulți salariați care au funcții identice sau similare, desfășoară aceleași activități, au aceleași competențe sau skill-uri. Prin urmare, va trebui să fim atenți la două lucruri. Primul este că nu avem voie să avem concedieri pe motive de fuziune, ceea ce înseamnă că vor trebui căutate alternative. Al doilea lucru important este ca atunci când vorbim de salariați identici, să avem grijă la discriminare. Prin urmare, orice alternativă vom alege va trebui să avem grijă să avem un criteriu obiectiv după care ne ghidăm. Când ne gândim la reorganizare, de obicei spunem automat «concediere», așa că ne-am gândit să prezentăm câteva variante pe care le-am întâlnit în practică și să vedem în ce măsură ar putea fi fezabile, în detrimentul unei concedieri. Cea mai întâlnită este upskilling-ul și reskilling-ul salariaților. Cred că motivul pentru care această variantă este tot mai utilizată este faptul că e o soluție de tip win-win. Angajatorii rețin talentele, păstrează oamenii valoroși, pe care n-ar vrea să îi piardă, în contextul unei reorganizări, iar oamenii evoluează, simt că angajatorul investește în ei și, prin urmare, gradul de retenție crește. O altă soluție pe care o vedem este outsourcing-ul activității – fie că vorbim de un outsourcing temporar sau permanent, sunt foarte mulți angajatori care caută să își transfere o parte din activitate, fie către altă societate din grup, fie către un terț. În principiu, transferul de activitate implică și transferul salariaților.” Raluca Constantin, Senior Associate, Kinstellar, a adus în discuție un alt subiect extrem de important: soluțiile pe care le au la îndemână organizațiile atunci când intră în vigoare anumite măsuri fiscale. „Este important de cunoscut, în acest context fiscal efervescent, în care intră în vigoare noi taxe, impozite și obligații fiscale, faptul că, atunci când suntem nemulțumiți de o taxă, de un impozit sau o măsură fiscală care ne vizează, avem posibilitatea de a o ataca în fața instanțelor competente. Practic, vom ataca prevederea din actul normativ care stabilește taxa sau măsura fiscală care ne nemulțumește. Concret, dacă taxa sau măsura este stabilită printr-o Ordonanță de Urgență a Guvernului, atunci avem posibilitatea de a formula o acțiune care se numește acțiune împotriva prevederilor vătămătoare din OUG-uri. Dacă taxa sau măsura este stabilită printr-un alt act normativ, de exemplu printr-o lege, HG, ordin, putem apela la acțiunea de anulare. Astfel de litigii sunt litigii sofisticate, care îmbină elemente de drept fiscal cu elemente de drept constituțional și de drept administrativ și, în cadrul acestor litigii invocăm, de cele mai multe ori, și excepția de neconstituționalitate a prevederilor din actul normativ, din legea care stabilește în sarcina noastră această taxă sau obligație fiscală. Apelăm la astfel de litigii atunci când clienții noștri sunt nemulțumiți de o măsură fiscală care îi vizează, dar va trebui să justificăm încălcarea unor anumite principii de drept constituțional sau fiscal”, a explicat ea. În acest context, Vlad Simion, Managing Associate, Kinstellar, a precizat: „Nu vorbim astăzi de aspecte privind anulări de alegeri sau pensiile magistraților, însă în aceeași perioadă în care se discuta despre anularea alegerilor, CCR a pronunțat si o decizie cu relevanță în domeniul energiei și a taxelor aplicate în acest domeniu, ce are un impact inclusiv pe partea fiscală. Decizia este destul de vastă – nu vorbim de efecte doar pe partea de energie, ci vorbim inclusiv de efecte pe care, CCR, prin deciziile luate de-a lungul timpului, le are sau le va avea față de dreptul fiscal, față de Codul de Procedură Fiscală și, prin urmare, modalitatea prin care toate aceste decizii, deși par inițial în totală nelegătură cu partea fiscală, prezintă relevanță. În domeniul fiscal, CCR nu este esențială. În continuare, ne raportăm la modalitatea de contestare a actelor administrative fiscale prin invocarea principială a nerespectării dreptului fiscal, prin raportarea la dreptul UE și la alte prevederi din Codul de Procedură Fiscală. Totuși, o noutate a CCR, din februarie 2025, analizând dispozițiile Codului de Procedură Fiscală de atragere a răspunderii solidare fiscale, CCR a declarat neconstituționale două texte de lege  privind răspunderea solidară a persoanei juridice, ceea ce, face dovada că, deși rolul CCR nu este esențial pe partea fiscală, acesta nu trebuie neglijat.” Un alt subiect abordat în cadrul conferinței a vizat prețurile de transfer, între presiunea bugetară și gestionarea proactivă a riscului fiscal. Astfel, Carmen Mazilu, Senior Associate, Tax Advisor, Kinstellar, a explicat că: „Tema conferinței pornește de la o realitate economică pe care o resimțim cu toții – deficitul bugetar ridicat și presiunea tot mai mare asupra mediului de afaceri. În 2025, acest context nu mai este doar o problemă macroeconomică, ci ea se traduce prin inspecții fiscale mai dure, controale mai frecvente, dar și o volatilitate fiscală crescută. Într-un astfel de climat, orice companie ar trebui să își pună întrebarea legată de cum poate gestiona eficient acest risc fiscal și cum poate transforma prețurile de transfer dintr-o obligație de conformare într-o strategie de business sau într-un instrument de protecție. Când statul își dorește venituri suplimentare, autoritățile fiscale se uită la zonele care au un risc fiscal ridicat și care au, bineînțeles, un potențial foarte mare de ajustare. Aici intervin serviciile intragrup, pentru că ele sunt complexe, pentru că implică elemente de judecată. Ele sunt supuse subiectivismului și sunt reglementate la nivel principial – nu există reglementări foarte specifice, așa cum există în alte zone ale fiscalității – și de multe ori, pentru că documentația de prețuri de transfer nu este foarte solidă, mai ales în condiții de volatilitate economică, care poate genera marje atipice sau pierderi ce sunt foarte greu de justificat din perspectiva prețurilor de transfer, mai ales pentru autoritățile fiscale.” Roxana Gheorghe, Senior Associate, Kinstellar, a vorbit la „Conferința Anuală de Tax & Finance” despre instrumentele de capital ca beneficii. „În ultima perioadă, devin din ce în ce mai utilizate instrumentele de capital ca beneficii, atât la nivel local, cât și la nivel regional. De asemenea, având în vedere contextul economic tot mai dificil cu care ne confruntăm, cât și nevoia companiilor de a-și păstra angajații valoroși, considerăm că este un instrument de calitate. O formă prin care aceste instrumente sunt acordate este Stock Option Plan. Conform definiției din Codul Fiscal, SOP este un program inițiat în cadrul unei persoane juridice, prin care se acordă angajaților, administratorilor și/sau directorilor acesteia sau a unei entități din grup dreptul de a achiziționa la un preț preferențial sau de a primi cu titlu gratuit un număr limitat de titluri de participare emise de entitatea respectivă. Pe scurt, SOP este un drept pe care îl au angajații de a achiziționa în viitor și în condiții avantajoase acțiuni în compania care lansează programul. Aceste opțiuni pot fi acordate fie de entitatea locală, fie de o entitate din grup, iar modalitatea de decontare poate fi în acțiuni, atunci când angajatul primește acțiuni în compania respectivă și devine acționar, sau în numerar. Ca tratament fiscal, în România, beneficiile acordate sub forma SOP sunt considerate avantaje în natură, taxate și impozitate ca salariile. Totuși, dacă sunt îndeplinite anumite condiții, acestea pot fi neimpozabile din punct de vedere al impozitului de venit și contribuțiilor sociale, iar condițiile sunt să fie decontate în acțiuni și perioada între momentul acordării și momentul exercitării drepturilor respective să fie de minim 1 an.” A urmat Theodor Artenie, Counsel, Head of Tax, Kinstellar, care a susținut o prezentare despre verificarea documentară. „Din păcate, este o realitate. Vorbim despre verificarea documentară ca un instrument de verificare a coerenței fiscale pe care ANAF îl folosește destul de des. Verificarea documentară este ucigașul silențios, din umbră, care ne pândește pe toți și care ne poate crea surprize neplăcute. Vorbim despre o inspecție fiscală parțială, limitată, care poate viza anumite perioade, anumite tranzacții și, care, se întâmplă de obicei în fundal. Adică ANAF poate iniția genul acesta de verificare fără să ne anunțe și putem avea surpriza ca, la un moment dat, să primim o notificare prin care ni se cer informații și documente și ni se aduce la cunoștință faptul că suntem subiectul unei verificări documentare. Este foarte important că ANAF, în verificarea documentară, se bazează pe informații și documente pe care le are deja în evidența proprie. Avem foarte multe informații pe care le dăm ANAF. Teoretic, ei nici nu ar trebui să mai vină la noi, dar, practic, suntem departe de acel moment. Riscul fiscal nu vine din procesul de verificare ci, mai degrabă, din modul în care ANAF poate interpreta informațiile pe care le are. Noi nu avem niciun control. Nu știm exact ce, cum verifică, ce asocieri, ce corelații fac cei de la ANAF și nici cum calculează expunerea fiscală pe care, uneori, ne-o notifică. Nu știm ce documente și ce informații sunt verificate de ANAF”, a spus el. Iulian Sorescu, Partner, Financial Advisor, Head of Financial, State Aid & Management Consulting Services, Kinstellar, a vorbit despre opțiunile pe care le au companiile care vor să se extindă. „Să ne uităm și spre companiile cărora le merge bine, care vor să își extindă business-ul. Una din modalitățile frecvent întâlnite este extinderea business-urilor prin finanțări nerambursabile. Și, poate, cel mai corect ar fi să încep cu întrebarea care stă pe buzele tuturor. Iulian, se mai dau ajutoare de stat, finanțări nerambursabile? Cred că ar trebui să vedem contextul global. Nu doar România oferă finanțări europene și ajutoare de stat. Acest concept e un concept european – și Ungaria, Polonia, Cehia, Bulgaria, Croația oferă aceste instrumente de finanțare. În momentul în care România ar spune stop finanțărilor nerambursabile, marii investitori care targetează țara noastră sau regiunea ar spune că merg în Ungaria, Polonia, Cehia, acolo unde pot primi finanțări. Deci, implicit, Guvernul e forțat să pună pe masă acești bani, pentru a stimula investițiile în economie. În momentul de față, există 1.5 miliarde de euro în 5 scheme de finanțare in industria agro-alimentară, în transporturi în înlocuirea vehiculelor grele diesel cu electrice și infrastructura de stații de reîncărcare aferente, scheme care vor fi deschise în perioada următoare, între 3 și 6 luni”, a spus el. Evenimentul a fost organizat de Kinstellar România cu susținerea BusinessMark. Partenerii media ai evenimentului au fost: Spotmedia.ro, Ziarul Bursa, Financial Market, Contzilla, Juridice.ro, 1asig.ro, Curierul Fiscal, Debizz, Transilvania Business, Jurnalul de Afaceri, EventsMax, DigitalBusiness, PRwave, Spațiulconstruit.ro, Club Economic, Economistul, AngajatorulMeu.ro, MATEK, Business Voice, Business Press Partener de monitorizare: Mediatrust *** Despre Kinstellar România: Kinstellar oferă consultanță juridică investitorilor de top din Europa de Est și Asia Centrală. Cu 12 birouri și peste 400 de profesioniști, Kinstellar furnizează consultanță juridică pe piețe diversificate. Biroul din România se mândrește cu o divizie suplimentară de consultanță fiscală și financiară, care completează expertiza juridică deja bine cunoscută. De la proiecte de ajutor de stat la soluții financiare și fiscale, Kinstellar în România susține acum afacerile cu o gamă completă de servicii, devenind astfel un punct unic de contact pentru companiile care investesc sau operează în țară. Despre BusinessMark: BusinessMark – events designed to make an impression! BusinessMark este o companie de servicii integrate B2B care, din 2013, organizează evenimente business, în principal „concept propriu”, gândite și planificate intern, de la idee și concept, până la implementare. Compania adoptă o abordare „all-industries” și dedică proiecte unei arii largi de industrii și domenii profesionale. https://business-mark.ro/