Dr. Av. Radu Pavel, Avocatul Coordonator al Societății Românești de Avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații, subliniază că noile reglementări privind majorarea capitalului social, deschiderea obligatorie a contului bancar și prevenirea suspendării sau declarării inactivității societăților comerciale impun responsabilități sporite pentru administratorii firmelor și managerii de companii.
Noile reglementări aduc schimbări majore pentru orice societate comercială activă și pentru cele care se aflată în proces de înființare a unui SRL. Printre cele mai importante modificări se numără majorarea progresivă de capital social, obligativitatea de a deține permanent un cont bancar persoană juridică și respectarea termenelor de raportare la Registrul Comerțului.
Mediul de afaceri trebuie să se adapteze la trei praguri succesive de capital social: 500 lei pentru microîntreprinderi, 5.000 lei pentru firmele mijlocii și 90.000 lei pentru companiile mari. Încălcarea dispozițiilor poate atrage sancțiuni severe, cum ar fi declararea în inactivitate fiscală sau chiar dizolvarea prin hotărâre judecătorească.
Nerespectarea obligațiilor privind deschiderea unui cont bancar pentru firmă în termen de 30 de zile de la înregistrare poate conduce la declararea inactivității de către ANAF. Printre elementele introduse se află și trei praguri de capital social, corelate cu cifra de afaceri: 500 lei pentru firme cu venituri sub 395.000 lei, 5.000 lei pentru cele cu venituri între 395.000 și 7 milioane lei și 90.000 lei pentru companiile mari, cu peste 7 milioane lei cifră de afaceri. Totuși, proiectul în dezbatere nu indică încă un termen clar pentru implementarea fiecărui prag, ceea ce generează incertitudini în mediul antreprenorial.
Majorarea capitalului social în trei etape succesive – ce termene trebuie respectate de firme
Noile reglementări prevăd o etapă clar definită pentru majorarea capitalului social, cât și o structură adaptată la dimensiunea firmei. SRL-urile sunt obligate să majoreze capitalul social la 8.000 lei, la prima modificare a actului constitutiv, dar nu mai târziu de 2 ani de la data intrării în vigoare a legii, care este stabilită pentru 1 ianuarie 2026. Până la acel moment, firmele nu intră încă în procedurile legale de dizolvare, însă după expirarea acestui termen, orice persoană interesată sau Registrul Comerțului poate cere tribunalului dizolvarea societății. Printre elementele introduse se află și trei praguri de capital social, corelate cu cifra de afaceri: 500 lei pentru firme cu venituri sub 395.000 lei, 5.000 lei pentru cele cu venituri între 395.000 și 7 milioane lei și 90.000 lei pentru companiile mari, cu peste 7 milioane lei cifră de afaceri. Pe fond, aceste prevederi introduc un cadru de conformare etapizat, în care firmele trebuie să fie pregătite să reconfigureze rapid structura financiară și administrativă.
Declararea inactivității fiscale: condiții noi, statistici și impactul asupra mediului de afaceri
O societate comercială care nu se conformează obligațiilor legate de deschiderea unui cont bancar pentru firmă, menținerea activă a unui cont bancar pentru SRL sau majorarea necesară a capital social riscă să fie declarată inactivă. Potrivit articolului 92 din Codul de procedură fiscală, un contribuabil (cu sau fără personalitate juridică) poate fi declarat inactiv dacă se află în una dintre situațiile: (a) nu își îndeplinește, într-un semestru, nicio obligație declarativă; (b) se sustrage controalelor prin declararea unui domiciliu fiscal neidentificabil; (c) nu funcționează la domiciliul fiscal declarat; (d) are inactivitate temporară înscrisă la Registrul Comerțului; (e) durata de funcționare a expirat; (f) nu mai are organe statutare; (g) durata sediului social a expirat .
Conform Codului fiscal, efectele inactivității au un grad ridicat de severitate: contribuabilii activi într-o perioadă de inactivitate rămân obligați la plata taxelor și a contribuțiilor, interzicându-le deducerea cheltuielilor și a TVA aferent achizițiilor. Achizițiile de la un contribuabil inactiv nu dau drept de deducere pentru beneficiari, cu excepția bunurilor achiziționate în cadrul executării silite sau al falimentului. Documentele emise de contribuabili inactivi nu sunt deductibile, iar entitățile inactive nu pot fi înscrise în registrul celor care pot beneficia de deduceri fiscale (ex: unități de cult). Mai mult, inactivitatea fiscală se înscrie în cazierul fiscal al entității și al reprezentanților săi, cu excepția cazului inactivității temporare în Registrul Comerțului.
Măsurile legislative propun: limitarea perioadei maxime de inactivitate la 1 an pentru firmele declarate inactive după intrarea în vigoare, și la 3 ani pentru cele cu inactivitate voluntară în Registrul Comerțului; dacă nu se reactivează în termen, ANAF va solicita insolvența, dizolvarea, lichidarea sau radierea societății.
Astfel, combinând aceste prevederi legale cu noile cerințe (majorarea de capital social, menținerea unui cont bancar persoană juridică activ, deschidere cont bancar firmă imediat după înființare SRL, notificări la Registrul Comerțului și ANAF), riscul de blocaj administrativ sau pierdere a statutului activ este semnificativ.
Cum pot evita companiile suspendarea activității – soluții juridice și pași practici
Pentru evitarea intrării în inactivitate fiscală sau suspendarea activității, firmele trebuie să trateze serios obligațiile declarative și administrative. Un prim pas ar fi depunerea la timp a declarațiilor fiscale, inclusiv în situația în care nu există activitate economică. Un altul vizează menținerea actualizată a informațiilor la Registrul Comerțului, precum informații despre sediul social, datele administratorilor și durata de funcționare a societății.
Companiile pot solicita suspendarea activității doar ca măsură voluntară și temporară, în momentul în care mediul economic sau resursele interne o impun, dar trebuie să respecte limita maximă de 3 ani.
De asemenea, antreprenorii pot preveni declararea ca inactivi printr-o bună planificare fiscală și prin externalizarea serviciilor contabile sau juridice, care să asigure conformitatea constantă. O astfel de abordare nu doar că evită suspendarea activității, dar protejează și reputația comercială, parteneriatele și accesul la finanțare.
În esență, respectarea obligațiilor declarative și menținerea în legalitate a datelor societății reprezintă cheia pentru evitarea suspendării activității, iar firmele care tratează aceste aspecte cu rigoare își asigură nu doar continuitatea, ci și încrederea partenerilor și a autorităților fiscale.
Rolul avocatului specializat în drept societar pentru prevenirea riscurilor și adaptarea la noile reglementări
Într-un mediu economic și juridic aflat într-o continuă transformare, antreprenorii se confruntă frecvent cu provocări legate de conformitate, riscuri legale și adaptarea la reglementările noi. Experiența unui avocat specializat în drept societar este, în acest context, esențială pentru buna funcționare și dezvoltare a unei firme. Spre deosebire de consultanța generală, un avocat cu experiență în drept societar înțelege în detaliu atât cadrul legislativ național, cât și implicațiile practice ale deciziilor luate de antreprenori.
Un prim avantaj al colaborării cu un avocat societar este accesul permanent la informații actualizate privind modificările legislative. Fie că vorbim despre schimbări în Codul fiscal, despre noile reguli impuse de Legea societăților nr. 31/1990, sau despre pachete legislative complexe precum cele de redresare și eficientizare a companiilor de stat și private, avocatul are rolul de a traduce limbajul juridic într-un plan de acțiune clar pentru antreprenor. În lipsa unei astfel de expertize, există riscul ca firmele să omită termene limită sau obligații care pot duce la sancțiuni severe, inclusiv declararea ca inactivi sau chiar dizolvarea.
De asemenea, avocatul oferă o abordare proactivă în prevenirea riscurilor. În loc să reacționeze doar atunci când apare o problemă, acesta ajută compania să identifice din timp potențialele vulnerabilități: contracte redactate necorespunzător, structuri de guvernanță incomplete, nerespectarea obligațiilor declarative sau lipsa unor clauze de protecție în relațiile cu partenerii de afaceri. Printr-o analiză atentă și personalizată, avocatul propune soluții concrete care salvează timp, bani și chiar reputația firmei.
În plus, experiența acumulată în practică de către un avocat societar oferă un avantaj enorm în situații delicate, precum reorganizări, majorări de capital, litigii comerciale sau tranzacții complexe. Un antreprenor aflat la început de drum poate fi copleșit de proceduri birocratice și interpretări legislative, însă avocatul știe să navigheze aceste etape și să ofere sprijinul necesar pentru a lua decizii corecte și sustenabile. Într-un climat economic marcat de incertitudini, a avea un profesionist alături devine o investiție strategică, nu doar un cost.
Nu trebuie neglijat nici aspectul de reprezentare în fața instituțiilor statului. În relația cu ANAF, cu Registrul Comerțului sau cu alte autorități, avocatul este persoana care poate îndruma firma în mod corect și poate evita blocajele administrative. Mai mult, atunci când apar situații de criză – de exemplu, risc de suspendare a activității, neconformitate fiscală sau controale inopinate – avocatul este cel care știe exact ce documente și argumente să aducă pentru a proteja interesele companiei.
„În contextul noilor reguli privind majorarea de capital social, obligativitatea deschiderii unui cont bancar firmă și prevenirea suspendării activității, companiile trebuie să fie pregătite să se conformeze rapid și corect. Respectarea termenelor și procedurilor legale nu este doar o obligație, ci și o măsură de protecție împotriva riscurilor fiscale și administrative.”, a declarat Avocatul Coordonator al Societății Românești de Avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații, Dr. Radu Pavel.
Pe lângă partea juridică strictă, un avocat bun are și rolul de consilier strategic. Înțelege modul în care legislația se împletește cu deciziile de business și poate recomanda pași concreți pentru dezvoltare sigură. Firmele care au în permanență un avocat alături nu doar că respectă legea, dar sunt și cu un pas înaintea schimbărilor legislative, ceea ce le oferă un avantaj competitiv.
Noile reglementări privind majorarea capitalului social, deschiderea obligatorie a contului bancar firmă și prevenirea suspendării sau declarării inactivității societăților comerciale schimbă profund modul în care firmele trebuie să se organizeze și să opereze în România. Prin planificare atentă, consiliere juridică specializată și monitorizarea constantă a legislației, antreprenorii pot transforma aceste provocări în oportunități de consolidare a credibilității și stabilității firmei, asigurând continuitatea și dezvoltarea durabilă a afacerii.
****
Societatea Românească de avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații este una dintre societățile de avocatură de top din România, care furnizează servicii juridice de cea mai înaltă calitate. Printre clienții societății de avocatură se află companii multinaționale și autohtone de anvergură. În 2025, poveștile de succes ale societății de avocatură i-au adus recunoașterea internațională din partea celor mai prestigioase ghiduri și publicații internaționale de profil. Astfel, societatea de avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații s-a situat în acest an pe locul 3 în România în clasamentul firmelor de avocatură de business cu cea mai relevantă expertiză, realizat de publicația Legal 500. Societatea de avocatură este recunoscută la nivel internațional și de ghidul IFLR 1000 Financial and Corporate 2025. De asemenea, Pavel, Mărgărit și Asociații este singură societatea de avocatură din România recomandată de directorul internațional Global Law Experts din Londra în aria de practică Dispute Resolution. Toate informațiile relevante privind societatea de avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații, se regăsesc pe portalul www.avocatpavel.ro.
