O nouă ediție a conferinței ReSource by OLX Locuri de Muncă a avut loc pe 5 februarie 2026, la Radisson Blu Hotel din București. În prezența a peste 600 de reprezentanți ai mediului de business românesc, angajatori și specialiști în resurse umane, a fost lansată în exclusivitate cea de-a 10-a ediție a OLX Job Index, o analiză amplă a climatului socio-economic actual și impactul asupra pieței muncii, marcând un moment de reflecție asupra circularității pieței muncii – de la provocările de ieri la oportunitățile de mâine.
Sub umbrela ”From Then to When”, evenimentul a adus pe scenă 18 lideri din domeniu, ce au făcut o radiografie a pieței muncii din ultimii 10 ani, cu provocările și oportunitățile aduse, dar au aruncat o privire și spre viitorul muncii, în care adaptarea, reziliența, inteligența artificială și educația psiho-emoțională vor juca un rol cheie. În cadrul sesiunilor de prezentări și celor două paneluri, invitații au atins teme de interes, precum: leadership, cultură organizațională, recrutare și Talent Acquisition, sănătate psiho-emoțională, tehnologie & AI, retenția și motivarea angajaților, viitorul muncii și skill-urile viitorului.
Conferința a fost deschisă de Michal Malewski, VP of Jobs & Services, OLX Group, ce a explicat că în prezent, piața muncii se află într-un proces de transformării. „Piața recrutării se schimbă într-un ritm tot mai alert, fiind impulsionată de AI, de schimbul de generații și de noile așteptări. Nu ne întrebăm dacă piața se transformă, ci când și unde ne aflăm. Cel mai important lucru este că, după fiecare criză, precum cele din 2018 sau 2020, urmează o redresare. Acum traversăm o perioadă de încetinire după momentul 2024, dar este un moment bun – există oportunități de creștere. Începând de anul acesta, vom investi în segmentul white-collar. Tehnologia contează. AI-ul contează. Produsele contează. Însă nimic nu funcționează fără încredere”, a spus el.
După aceea, i-a invitat pe scenă pe Ioana Vrânceanu, Head of Sales România, OLX Locuri de Muncă, și pe Vladimir Desliu, Head of Jobs Category, OLX Locuri de Muncă, pentru a prezenta principalele informații extrase din Indexul Locurilor de Muncă OLX.
„Anul 2025 a venit cu o schimbare de ton pe piața muncii – pe OLX, numărul anunțurilor de angajare a scăzut cu 14%, fiind sub 500.000 de anunțuri. Începând cu luna august observăm cele mai mari scăderi, ca răspuns la modificările legislative. Piața muncii a trecut dintr-o zonă de angajare într-una de recalibrare. Creșterea costurilor cu forța de muncă și presiunile pe marjele de profit au forțat companiile să își reducă personalul, pentru a-și menține competitivitatea. Regiunea București-Ilfov a avut de aproape 5 ori mai multe anunțuri de muncă, comparativ cu celelalte județe. Al doilea pol de angajare, cu volume semnificative, a fost dat de Brașov”, a spus Ioana Vrânceanu.
„Ne uităm la 2025, un an în care incertitudinea a devenit cuvântul de ordine. Am trecut de etapa în care angajatorii luptau pentru candidați, chiar dacă nu aveau competențele potrivite. Realitatea este simplă: economia noastră este un vagon la economia europeană, iar când aceasta încetinește, resimțim și noi și trebuie să ne recalibrăm din mers. Aș vrea să vă gândiți la cum s-a transformat recrutarea în ultimii 15 ani. Sentimentul de moment este prudență dar, dacă dăm zoom out, trendul pe termen lung este de creștere. În ultimii 15 ani, numărul de angajați a crescut cu 1 milion. Aceste momente dificile sunt temporare – când ne uităm la ansamblu, vedem că lucrurile merg spre bine”, a spus, la rândul său, Vladimir Desliu.
În continuare, pe scenă a urcat Andreea Oancea, Senior Marketing Manager, OLX Locuri de muncă, care a prezentat rezultatele unui studiu privind preferințele și așteptările candidaților.
„Potrivit unui studiu făcut pe 1.000 de participanți, candidați de pe OLX Locuri de Muncă, 52% dintre ei sunt îngrijorați de creșterea prețurilor și de inflație. 39% sunt îngrijorați de posibilitatea unei crize economice. 30% dintre candidați sunt îngrijorați de conflictele internaționale sau crizele globale – asta înseamnă că oamenilor le e teamă că ar putea fi mai rău. Oamenii sunt îngrijorați și de pierderea locului de muncă (20%) sau de suprasolicitarea la locul de muncă (18%). Întrebați ce caută la un loc de muncă și ce îi motivează să aplice la un anunț de angajare, 66% dintre candidați sunt motivați de un salariu mai bun, 40% au nevoia de a avea un loc de muncă stabil, 34% își doresc un program de lucru mai bun. Mulți oameni se gândesc mai mult la «aici și acum» decât la unde vor fi peste cinci ani. Sunt prea îngrijorați de siguranța zilei de astăzi ca să se mai poată gândi la oportunitățile de dezvoltare în carieră”, a explicat ea.
A urmat Gelu Duminică, Doctor în sociologie; Profesor asociat, Universitatea din București, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, care a oferit o perspectivă sociologică asupra dinamicii pieței muncii din ultimii 10 ani. Totodată, el a atras atenția asupra faptului că educația și formarea profesională nu țin pasul cu piața muncii actuală, astfel că apar inegalități și provocări sociale.
„Lucrurile stau grav: avem o migrație care, încă, continuă. Cu aceleași abilități, un om din România poate să câștige mult mai bine în afară. Trebuie să ne gândim de ce exportăm forță de muncă, de ce facem mai puțini copii, de ce se dorește să se plece în afară? Toate acestea afectează dezvoltarea socio-economică. Fie că ne place sau nu, trăim într-o perioadă extrem de antagonizantă, în care încrederea în instituții, dar și angajatori, este foarte scăzută. Încrederea în lideri este scăzută. Avem cele mai mari dezechilibre economice din istoria României moderne. Generațiile tinere sunt primele generații care sunt cu adevărat europene și cresc în cu totul alte valori, cum ar fi zona de diversitate și identitate. Să ai politici discriminatorii și să te aștepți ca angajatul tânăr să aibă aceeași reziliență ca generațiile anterioare nu mai funcționează. Tinerii se uită la valorile companiei – chiar dacă vin pentru salariu, pleacă foarte repede. Munca remote, hibrid, devine o realitate pe care o întâlnim din ce în ce mai des și este foarte probabil să devină normă în următoarea perioadă. Astfel, trebuie să facem ajustări în companiile noastre. Că ne place sau nu, cei mai săraci din spațiul românesc sunt tinerii între 16 și 25 de ani. Ei reprezintă viitorul, reprezintă cel mai dorit angajat, numai că politicile pentru ei sunt foarte, foarte reduse”, a spus el.
Oana Munteanu, Director, People & Organisation, PwC Romania, a adus în discuție impactul inteligenței artificiale asupra pieței și locurilor de muncă, în context global.
„În fiecare an, după forumul de la Davos se lansează Global Risk Report și putem observa în această ediție o evoluție a riscurilor percepute la nivel global. Deși pe toți ne preocupă foarte mult inflația, situația economică, uităm să ne uităm și la contextul global ce ne face să resimțim efecte pe termen lung. Vorbim despre situația geopolitică, despre riscuri sociale – polarizare, dezinformare. Cred că se vor pierde foarte multe locuri de muncă datorită tehnologiei și nu cred că vor mai fi doar job-uri repetitive, ci și job-uri care necesită capacități de analiză dezvoltate. Cât îi ia inteligenței artificiale să învețe tot ce știe un medic experimentat? 7 secunde. Competențele cerute de angajatori se schimbă cu 66% mai rapid în ocupațiile expuse la inteligența artificială față de cele mai puțin expuse. E vorba de o regândire completă a tot ceea ce înseamnă piața muncii – a ne raporta complet diferit la tot ceea ce facem. Nu suntem în cel mai fericit loc de pe planetă în acest moment – în cursa pentru AI, suntem cu mult în urma SUA, China. În același timp, România este la coada Europei în ceea ce privește adopția AI”, a punctat ea.
Andra Pintican, Consultant în HR și strategie de muncă cu sens, a deschis discuția despre sănătatea psiho-emoțională și rolul organizațiilor în a cultiva sentimentul de sens și apartenență.
„Am făcut un studiu despre rostul sănătății mintale la locul de muncă. 36,6% dintre oameni au spus că își amână foarte des și des mesele, vizitele la medic, evenimentele în familie sau odihna din cauza muncii. Întrebați cât de des se simt copleșiți de responsabilitățile de la locul de muncă, 34% au răspuns că simt asta deseori, iar 43% uneori. 70% dintre oameni au zis și că nu se odihnesc foarte bine noaptea. Nu doar că primim oameni obosiți la muncă, ci le cerem să performeze, iar ei spun că se simt anxioși, nemotivați, copleșiți, rătăciți. Suntem într-un punct de cotitură. Trecem prin cicluri de refacere, dar în momentul de față ar trebui să observăm că oamenii sunt măsurați în funcție de capacitatea lor de producție. Munca, astăzi, este despre productivitate, consum, stres, supraviețuire și alienare. Însă ar trebui să fie despre competență, despre autonomie, despre rost. Iar aici este rolul oamenilor de HR. Ne apropiem iar de o piață a angajatorului, însă o să începem să ne sfărâmăm sub această presiune, în care munca a devenit identitatea noastră. 61% dintre tineri nu știu ce carieră să aleagă pe mai departe. În momentul în care ies de pe băncile școlii, nu au o direcție clar stabilită.”
Prima sesiune a ReSource by OLX Locuri de Muncă s-a încheiat cu panelul „Piața Muncii – O privire spre ultimii 10 ani”. Invitatele panelului au discutat despre cum s-au transformat organizațiile și locurile de muncă în ultimul deceniu.
„Transformarea tehnologică este o provocare în industria în care activez. În anii de început, vorbeam de o economie concentrată mai mult spre execuție rapidă, unde termeni precum viteza și volumul erau la ordinea zilei. Intervin și indicatori din sfera automatizare, eficiență, calitate. E o economie mai matură, o economie în care forța de muncă e mai diversă, calificată”, a precizat Nicoleta Pantea, Group Chief People Officer, FAN Courier.
„Nu mai recrutăm pentru job-urile de astăzi, ci ar trebui să recrutăm pentru cele de mâine. România începe să devină o țară unde românii revin acasă. Se întorc pentru că văd oportunități și au nevoia de apartenență. Vor să își crească copiii în România și au o speranță că pot face mai mult și mai bine la ei acasă. Vin cu o mentalitate diferită. Se integrează mai ușor, iar asta este un plus”, a adăugat Andreea Preda, Responsabil Employer Branding și Recrutare, Pirelli Tyres România
„Până anul trecut, în industria noastră am beneficiat de o scutire de impozit. Aceasta s-a tăiat, moment în care compania a trebuit să încerce să mențină ce a pierdut. Aceste valuri ne-au învățat că stabilitatea e importantă în angajări și în recrutare, în a avea un miez stabil, dar și flexibilitate la modul în care lucrăm. Flexibilitate înseamnă a răspunde rapid la ceea ce se întâmplă în producție”, a intervenit Ana Lupulescu, HR Manager, Prodlacta.
„În HoReCa e diferit. În 2017, era o vorbă: «Angajăm orice», pentru că nu aveam forță de muncă. Nu avem nici acum, doar că oamenii au devenit mai volatili – se mută dintr-un domeniu în altul, se duc și lucrează oriunde câștigă mai mulți bani. Această volatilitate ne-a ajutat să creștem numărul de candidați. Chiar dacă s-au dat 100.000 de avize pentru lucrători străini, doar 15.000 au fost activi în România. Asta arată că nu știm să îi includem. Trebuie să învățăm să îi integrăm pentru că, altfel, vor pleca ilegal din România spre vest. Asta nu înseamnă neapărat că se duc pentru mai mulți bani, ci pentru că, poate, sunt tratați mai bine”, a punctat Ionuț Păun, HR Director, City Grill Group.
Iustin Însurățelu, Product Manager, OLX Locuri de Muncă, a deschis cea de-a doua sesiune a conferinței, vorbind despre cum tehnologia poate ajuta oamenii de HR în eficientizarea proceselor de recrutare.
„Dacă folosim modele de recrutare din 2019, vom fi sufocați. Întrebarea mea este legată de cum să ne uităm la 50 de aplicări și să le transformăm în angajările potrivite. Piața se mișcă, trendul e în creștere. Am văzut un val de candidați, mai ales Gen Z, care vor muncă flexibilă și nu sunt doar mai mulți, ci și diferiți. Trebuie să ne adaptăm la colegii mai tineri, să învățăm să îi înțelegem. Avem volumuri, dar volumul fără un filtru bun e zgomot. Timpul mediu pentru a revizui toate aplicațiile este de 19 zile, fără a alege încă oamenii. Cu toate acestea, 70% dintre aplicații sunt respinse imediat ca nepotrivite. Durează 5 zile până ajungeți la primul om potrivit, mai ales când vorbim de job-uri specializate”, a spus el.
În continuare, Ioana Barboș, Founder & Data Scientist, Giraffa Analytics, a vorbit despre AI, tipare și oameni și de ce departamentul de resurse umane contează mai mult decât oricând în acest context tot mai digitalizat.
„Inteligența artificială nu vede particularități, nu înțelege excepțiile și nu vede ce ne face diferiți pe unii față de ceilalți. În schimb, înțelege tipare, reguli și este foarte bună în a ne încadra în anumite categorii. Astfel, cred că e nevoie esențială de oameni care știu să folosească în mod responsabil această tehnologie, care știu să pună întrebări, să folosească gândirea critică și să aducă umanitatea acolo unde AI-ul pune tipare. Când ChatGPT răspunde la o întrebare, decide la fiecare pas care e următorul cuvânt pe care să îl adauge în propoziție. Când softul AI decide ce CV-uri selectează, va alege acele detalii care corespund job-ului. La baza fiecărei decizii stau datele și e important să înțelegem la ce se folosesc datele. Dacă învață din date greșite sau cu bias-uri, inteligența artificială nu are cum să ducă la alegeri corecte, ci va amplifica aceste concepte și mai mult. De asemenea, are generalizare limitată și nu va ști ce să răspundă când va vedea contexte noi. Să nu uităm că AI-ul nu gândește – în realitate, AI-ul nu este momentan capabil de judecată, nu știe ce e bine și ce e rău, nu gândește ca un om. Există foarte mulți algoritmi ce nu pot justifica de ce au luat o anumită decizie, ceea ce e problematic în anumite domenii. În HR, devine problematic când nu poate justifica de ce a defavorizat un candidat.”
A urmat Cristina Buja, Psiholog și psihoterapeut, care a vorbit despre mecanismele emoționale și de prevenție ale stresului și epuizării și cum putem recunoaște traseul invizibil către burnout.
„Stresul face parte din funcționarea sănătoasă a oricărui sistem productiv. Problema nu este stresul în sine, ci când acesta rămâne într-o activare continuă. Asta duce, adesea, către epuizare. Acesta este un proces previzibil – semnalele apar din timp și e important să vedem diferența dintre stresul care mobilizează și cel care epuizează, cum să identificăm semnele timpurii și cum să facem prevenție. Prevenția este o muncă de echipă, între angajat și organizație. La bază, stresul este adaptativ: ne mobilizează, ne crește productivitatea, e limitat în timp și vine cu o perioadă de recuperare. Diferența dintre stres adaptativ și stres disfuncțional nu este dată atât de intensitate, cât este dată de durată și lipsa spațiilor de recuperare. Ceea ce ne ajută în prevenire este să diferențiem nu e o chestiune de intensitate, ci de durată. Importante sunt și spațiile de recuperare. Ce ne epuizează cu adevărat? Pe lângă volumul de muncă, este lipsa unei predictibilități, a unui sens al muncii, a unei recunoașteri la locul de muncă și faptul că nu am un spațiu în care să pot spune stop. Organizațiile epuizează oamenii prin lipsa spațiilor de reglare și recuperare. Burnout-ul nu apare peste noapte și poate fi prevenit dacă există lideri care știu cum să comunice sub presiune”, a explicat ea.
Ultima parte a conferinței a fost dedicată panelului „Piața Muncii – O privire spre viitor”. Invitații au discutat despre trendurile ce vor defini piața muncii din următorii 10 ani, skill-urile de care oamenii vor avea nevoie pentru a rămâne relevanți în acest nou context, impactul Inteligenței Artificiale și cum va transforma aceasta job-urile.
„Orice decizii pe care le luăm, legate de viitorul oamenilor, trebuie să se facă și cu intervenție umană. Abilitatea de a învăța continuu este primul lucru pe care orice organizație ar trebui să îl instituie. Ce este cel mai important pentru organizație este să asigure mult mai mult decât adaptarea la tendințele pieței și tehnologice. Orice companie care rămâne în zona de suprafață a ce vine nou nu are cum să reziste. Trebuie să creăm această cultură de învățare continuă, oamenii să se poată forma și dezvolta permanent”, a spus Irina Veiroti, Head of HR Operations & Governance, Orange România.
„Vom vedea mai multe trenduri – dispariția unor job-uri, unde avem task-uri repetitive, unde nu e nevoie de creativitate, de gândire critică. AI, împreună cu oamenii, vor crea noi modalități, noi procese de lucru, inclusiv în zona de HR. În curând nu va mai conta ce job ai, ci ce știi să faci. Rolul ar putea să dispară, însă competențele vor face diferența. Deschiderea permanentă spre învățare va conta foarte mult. Avem nevoie de competențe adaptative, unde nu putem fi înlocuiți – power skills precum creativitate, interacțiune umană, negociere, empatia, inteligența emoțională”, a adăugat Tatiana Mircea, HR Transformation Director, Edenred România.
„Trecem de la un job hopping la un job hugging – atât companiile încearcă să își fidelizeze talentele, dar și oamenii se uită mai mult la siguranța locului de astăzi, sunt mult mai reticenți la schimbare, chiar și dacă este una benefică. Există acest mediu prudent, însă suntem, în continuare, una din țările fruntașe la deficitul de talente. Un studiu al World Economic Forum spune că până în 2030 se vor crea 170 milioane de job-uri noi, dar se vor pierde 90 de milioane. Dacă reușim să facem re- și upskilling, oamenii vor rămâne cu job-urile pe care se recalifică. Nu oamenii rămân fără job-uri, ci job-urile vor înceta să mai existe”, a explicat Bianca Barbu, Specialization Leader Growth Countries, ManpowerGroup Romania.
„Suntem într-un moment cu schimbări foarte mari și e important să înțeleagă cei din companii că digitalizarea nu înseamnă doar tehnologie, ci și abilități. În spate, această tehnologie are foarte multe date. Ce noi numim socializare pentru tehnologia AI înseamnă antrenament. E important să înțelegem cu ce ne confruntăm acum față de momentul apariției internetului. Avem o adopție foarte rapidă, însă trebuie ca oamenii să se simtă în siguranță, trebuie să înțeleagă tot contextul. ChatGPT nu este un om. Când vom avea reskilling-ul acolo, lucrurile vor începe să se simplifice din punct de vedere al motivației și engagementului”, a conchis Luiza Banyai, People & Companies Transformation Advisor.
Ediția ReSource by OLX Locuri de Muncă s-a încheiat cu un moment de comedie susținut de Consultantu’ Cristi (Cristi Popesco), iar evenimentul a fost moderat de jurnalistul Marius Pancu.
OLX JOB INDEX poate fi descărcat aici
Un eveniment OLX Locuri de Muncă, organizat cu sprijinul BusinessMark.
Parteneri media: Spotmedia.ro, Ziarul Bursa, AngajatorulMeu.ro, Portal HR, Revista de HR, PRwave, Global HR Manager, EventsMax, Club Economic, România Durabilă, Economistul, Debizz, MATEK, Digital-Business.ro, Transilvania Business, Jurnalul de Afaceri, Business Voice, Business Press
