Parlamentul European a adoptat joi trei rezoluții privind situația drepturilor omului în Rusia, Niger și Georgia, într-un semnal politic care combină trei dosare distincte, recrutarea cetățenilor străini pentru războiul Rusiei împotriva Ucrainei, represiunea exercitată de junta militară din Niger și persecuția sistematică a opoziției și a jurnaliștilor în Georgia. Prin aceste texte, eurodeputații cer sancțiuni țintite, eliberarea unor deținuți politici și măsuri europene mai ferme pe trei fronturi sensibile pentru politica externă a UE.

Pe scurt

1. Parlamentul European cere sancțiuni împotriva persoanelor și entităților implicate în recrutarea și traficul de persoane folosite de Rusia pentru războiul împotriva Ucrainei.

2. Eurodeputații spun că recrutarea înșelătoare a unor cetățeni din Africa, Cuba și Asia de Sud și Centrală poate constitui crime de război și crime împotriva umanității.

3. Parlamentul cere eliberarea imediată a președintelui ales democratic Mohamed Bazoum și a tuturor celor deținuți după lovitura de stat din 2023 în Niger.

4. Rezoluția privind Nigerul avertizează asupra deteriorării situației de securitate și umanitare, inclusiv prin creșterea traficului de persoane, a traficului de arme și a fluxurilor de migrație neregulată în Sahel.

5. În cazul Georgiei, eurodeputații condamnă persecuția sistematică a opozanților politici și a jurnaliștilor de către partidul Georgian Dream.

6. Parlamentul cere eliberarea Elenei Khoshtaria și solicită sancțiuni țintite și interdicții de viză la nivelul UE pentru reprezentanții regimului și susținătorii acestuia.

7. Cele trei rezoluții au fost adoptate cu majorități largi, 479 de voturi pentru în cazul Rusiei, 524 în cazul Nigerului și 438 în cazul Georgiei.

În rezoluția privind Rusia, Parlamentul afirmă că Moscova trebuie să pună capăt recrutării coercitive a cetățenilor străini pentru războiul său de agresiune împotriva Ucrainei, practici care ar putea constitui o crimă împotriva umanității. Textul se referă la traficul de persoane și la încălcări grave ale drepturilor omului asociate recrutării unor persoane care nu au cetățenie rusă, în special din state africane, pentru a susține efortul de război al Kremlinului.

Eurodeputații cer Uniunii Europene și statelor membre să impună sancțiuni țintite împotriva persoanelor și entităților responsabile pentru traficul de persoane desfășurat de Rusia pentru a-și susține războiul brutal, neprovocat, nejustificat și ilegal de agresiune împotriva Ucrainei. Rezoluția face referire la metode de recrutare înșelătoare, inclusiv prin conținut distribuit pe rețelele de socializare sub forma unor oferte de muncă sau de educație, în special în diferite state africane, în Cuba și în Asia de Sud și Centrală.

Textul notează că folosirea tot mai frecventă a unor astfel de tactici înșelătoare coincide cu creșterea influenței Rusiei în statele africane. Eurodeputații subliniază că aceste practici pot constitui crime de război și crime împotriva umanității și cer platformelor de social media să își asume responsabilitatea și să coopereze cu autoritățile pentru identificarea și eliminarea conținutului utilizat de rețelele de recrutare legate de Rusia. Rezoluția arată, de asemenea, că sute de victime femei ar fi fost înșelate să lucreze în fabrici de asamblare a dronelor și menționează dispariția unor cetățeni, precum Francis Ndung’u Ndarua. Parlamentul cere repatrierea acestuia și solicită Rusiei să îi informeze rudele cu privire la locul în care se află și la starea sa de sănătate.

Rezoluția privind Rusia a fost adoptată cu 479 de voturi pentru, 17 împotrivă și 43 de abțineri.

În cazul Nigerului, Parlamentul condamnă detenția arbitrară a președintelui Mohamed Bazoum de către junta militară și denunță represiunea împotriva actorilor politici, a jurnaliștilor și a societății civile după preluarea puterii de către armată. Eurodeputații cer eliberarea imediată a președintelui ales democratic și a tuturor celor deținuți după lovitura de stat din 2023.

Rezoluția susține că situația de securitate și cea umanitară din țară s-au deteriorat semnificativ de atunci. Parlamentul invocă o creștere a traficului de persoane și de arme, precum și a fluxurilor de migrație neregulată în întregul Sahel. Eurodeputații afirmă că trebuie garantate continuitatea și accesibilitatea ajutorului umanitar în zonele de conflict din Niger și își exprimă profunda îngrijorare față de intenția anunțată a țării de a se retrage din Curtea Penală Internațională.

Textul indică și o regresie îngrijorătoare a democrației și a drepturilor omului în Sahel. Parlamentul cere restabilirea ordinii democratice, inclusiv prin repunerea în funcțiune a partidelor politice și organizarea de alegeri libere și corecte în Niger.

Rezoluția privind Nigerul a fost adoptată cu 524 de voturi pentru, 2 împotrivă și 29 de abțineri.

În rezoluția privind Georgia, eurodeputații condamnă persecuția sistematică exercitată de partidul Georgian Dream împotriva adversarilor politici și a jurnaliștilor și condamnă ferm detenția politică a Elenei Khoshtaria, membră a Coalition for Change, arestată în septembrie. Parlamentul cere eliberarea acesteia și denunță tratamentul degradant și inuman pe care, potrivit informațiilor disponibile, l-a suferit în detenție.

Eurodeputații cer, de asemenea, o investigație independentă și transparentă privind alte abuzuri ale structurilor de securitate, menționând relatări credibile despre folosirea de arme chimice împotriva protestatarilor. Textul exprimă o profundă îngrijorare și în legătură cu detenția continuă și deteriorarea stării de sănătate a fostului președinte Mikheil Saakashvili, care, de mai bine de patru ani, este în fapt ținut ostatic politic.

Parlamentul cere Uniunii Europene să impună sancțiuni țintite și o interdicție de viză la nivelul UE pentru reprezentanții regimului și pentru cei care îl sprijină. Eurodeputații afirmă că existența prizonierilor politici este incompatibilă cu obligațiile Georgiei în temeiul Acordului de Asociere UE-Georgia și își reafirmă sprijinul neclintit pentru poporul georgian și pentru angajamentul acestuia față de un viitor democratic și european. Textul amintește și că, în decembrie 2025, Parlamentul a acordat Premiul Saharov pentru libertatea de gândire jurnalistei georgiene Mzia Amaglobeli, care este în prezent închisă în Georgia.

Rezoluția privind Georgia a fost adoptată cu 438 de voturi pentru, 37 împotrivă și 81 de abțineri.

Prin adoptarea simultană a acestor trei texte, Parlamentul European leagă într-un singur mesaj politic trei spații de criză diferite. În cazul Rusiei, accentul cade pe dimensiunea transnațională a războiului împotriva Ucrainei și pe folosirea unor rețele de recrutare care depășesc granițele Federației Ruse. În Niger, mesajul este centrat pe ruptura ordinii constituționale, pe costul regional al guvernării militare și pe degradarea condițiilor umanitare și de securitate. În Georgia, accentul cade pe deriva autoritară într-un stat legat instituțional de Uniunea Europeană și pe incompatibilitatea dintre detenția opozanților politici și parcursul european al țării.

Cele trei rezoluții ilustrează felul în care Parlamentul European folosește dosarele privind drepturile omului pentru a transmite poziții politice asupra unor crize externe majore. În acest pachet, Rusia este abordată prin prisma războiului împotriva Ucrainei și a rețelelor de recrutare care vizează cetățeni străini, Nigerul prin perspectiva prăbușirii ordinii democratice în Sahel, iar Georgia prin deteriorarea standardelor democratice într-o țară aflată în vecinătatea estică a UE.

Din punct de vedere politic, cele trei texte combină instrumente diferite de presiune, sancțiuni țintite, apeluri pentru eliberarea unor lideri sau opozanți politici, solicitări de investigații independente și trimiteri la obligațiile asumate în relația cu Uniunea. Rezoluțiile nu produc direct efecte executive, dar fixează poziția politică a Parlamentului asupra unor dosare în care UE este chemată să răspundă simultan la război, instabilitate regională și recul democratic.