STATUL se crede DUMNEZEU dar se comportă ca DRACU!

0
100
STATUL se crede DUMNEZEU dar se comportă ca DRACU!

Când femeia cu care trăiești (cu care faci casă conform legii, adicătelea, cu acte, soacră și copil, ba și cu credite în cârcă, pe deasupra) de 25 de ani te sună și începe din senin să pizduiască și să suduie în draci, iar tu știi că ea nu are în vocabularul ei curent nici măcar nevinovatul „La naiba!” al Irinei Margaretei Nistor, atunci este clar că s-a întâmplat ceva grav. Ceva sau cineva a enervat-o până la exasperare și nu e cazul să intervii, darămite să o contrazici cu ceva. Așa că tac cumințel vreo 3 minute bune, în care sunt rechemate din morți, după toate aparențele, multe dintre rudele ălora care-și fac un titlu de glorie din aceea că, din spatele ghișeelor funcționărești, „freacă ridichea” prostimii, adică a tuturor celor care plătesc taxe și impozite și stau transpirați la cozile de la ghișee, suspinând din când în când, cu ultimele sforțări de viață, „căldură mare, monșer!”.

Apoi aflu cine mi-a înnebunit soția: în mod normal, la orice contract de servicii se poate percepe crearea de garanții de bună execuție. Când lucrezi cu STATUL, e normal ca STATUL să decidă că aceste garanții de bună execuție se constituie în conturile sale, nu într-ale tale. Adică te pune să-ți deschizi cont la Trezorerie, cont în care depui garanția stabilită. Zis și făcut. Du-te nevastă la Trezoreria STATULUI și deschide cont. Ba chiar depune și banii proprii ca garanție a bunei execuții viitoare. Apoi, întoarce-te nevastă la STAT să-i arăți că te-ai conformat, prezentându-i OP-ul de depunere a banilor. Hopa! Nu e bine. STATUL nu acceptă OP-ul tău. Vrea să te duci înapoi, să ceri scrisoare „scrisă”, adică extrasul de cont printat din Trezoreria LUI ca să vadă tot EL că banii sunt la EL în cont, nu la tine. Mai mult, STATUL cere ca „scrisoarea” să aibă ștampilă triunghiulară pe ea, că STATUL nu crede în varianta electronică și neștampilată, deși STATUL a decis încă de anul trecut că nu mai pretinde ștampila pe tot felul de hârtii.

Așa că, scumpă nevastă, du-te înapoi la trezorerie și cere extrasul cu pricina cu triunghiul vieții cu tot. Hopa din nou! Trezoreria spune că nu are banii în cont, deși i-a încasat acum trei zile. Deși nevasta a plătit cuminte și o taxă de URGENȚĂ, pentru deschiderea contului. Și atunci, unde sunt banii? La dracu! Sau la STAT. Cam tot una, în cazul nostru. De aia scriu STAT cu majuscule, pentru că se crede DUMNEZEU și se comportă ca DRACU. Pentru că STATUL ține banii tăi zile întregi – deși te-a taxat pentru depunerea DE URGENȚĂ – și-i freacă prin diverse conturi bancare ca să mai ciupească ceva dobânzi în plus față de taxa cu care tocmai te-a altoit. STATUL face bani din banii tăi, încălcând orice promisiune de serviciu prompt pe care ți-a făcut-o. Mergi nevastă, docilă, la ghișeu. Din nou. „Căldură mare, monșer!” Din nou! Hopa! Din nou! „Doamnă, ați pus banii într-un cont greșit, de aia nu vă dăm extrasul. Trebuia în alt cont, nu ală pe care vi l-am dat noi!” Fără „ne cerem scuze că v-am mâncat trei zile din viață și v-am purtat aiurea pe drumuri”, fără „Iertați-ne că noi am greșit”!.

Acu chiar că m-am enervat și eu: auzi, BĂ STATULE? Ia mai du-te la DRACU și lasă-mi nevasta în pace. O fi căldură mare monșer, dar la STAT, prostia e și mai mare! Și, din păcate, o plătim din buzunarele noastre!

DISTRIBUIȚI

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here