Sistemul garanţie-returnare, pe scurt SGR (în engleză deposit and return scheme sau DRS) s-a lăsat mult aşteptat în România, dacă ar fi să comparăm situaţia din ţara noastră cu situaţia altor ţări europene. De exemplu, scandinavii sunt printre pionierii acestui sistem, acest existând de aproximativ 40 de ani în Suedia. Deşi cadrul legal există de aproximativ 5 ani şi în România, sistemul a devenit funcţional abia de câteva luni. Cu toate acestea, este îmbucurător faptul că am intrat în hora reciclării, pentru că încă există ţări europene în care sistemul nu a fost adoptat, precum Belgia, Franţa, Luxemburg, Slovenia, Cehia, Spania sau Italia.
În cadrul SGR, ambalajele sunt returnate la comercianţi, iar ulterior sunt sortate şi reciclate. Se estimează că acest sistem va stopa generarea deşeurilor şi va contribui substanţial la consolidarea economiei circulare prin reutilizarea, în mod virtual nelimitat, a materialelor reciclabile. Obiectivul este ca, urmare a folosirii acestui sistem, împreună cu alte măsuri în zona sustenabilităţii, deşeurile să fie complet controlate încât să nu mai ajungă în mediu.
În ţara noastră, sistemul este gestionat de către RetuRO, o companie non-profit, în care acţionari sunt atât statul, cât şi asociaţii. Printre valorile declarate ale companiei se numără şi recuperarea şi prezervarea materiilor prime concomitent cu reducerea deşeurilor şi eficienţă în cadrul întregului proces, restructurând astfel sistemul de reciclare şi promovând responsabilitatea în raport cu mediul.
Experienţa actuală a ţărilor care au folosit atât sistemul SGR, cât şi colectarea selectivă a deşeurilor arată că primul este cel mai eficient, ajungându-se la o rată a recuperării plasticului de peste 90% odată adoptat. Sistemul generează în jurul său un întreg ecosistem, care creează locuri de muncă, diminuează amprenta de carbon, încurajează noi concepte de eco-design pentru o mai facilă reciclare, se autofinanţează şi promovează principii precum sustenabilitatea, responsabilitatea şi colaborarea. În Germania, ţară care a adoptat SGR în anul 2003, rata de colectare a PET-urilor este de 98%, un adevărat exemplu de bună practică.
Dacă înainte sticlele sau doze abandonate zăceau pe marginea drumului cu lunile sau anii sau ajungeau în albiile râurilor sau în lacuri, neavând nimeni vreun imbold să le recupereze pentru a igieniza locul şi pentru a recicla materialele, odată cu introducerea SGR, orice sticla uitată sau abandonată va fi ridicată de către cineva pentru garanţia pe care o va încasa în schimbul returnării acestora. Oamenii reacţionează atunci când există stimulente. Nu mai avem opţiunea de a achiziţiona apă sau diverse băuturi în anumite cantităţi decât plătind garanţia de 50 de bani pentru fiecare recipient. Prin urmare, avem tot interesul să returnăm ambalajele pentru a recupera banii cheltuiţi. În sistemul anterior, acela al colectării selective, dacă ne era la îndemână, aruncam sticlele în recipientul adecvat, dar dacă nu ne era la îndemână, ne debarasam de ele la orice coş de gunoi din spaţiul public, amestecându-se cu alte deşeuri, inclusiv deşeuri menajere nerecuperabile.
Adoptarea SGR şi înfiinţarea ReturRO marchează încă o etapă în dezvoltarea sustenabilă a României, pe drumul către o economie circulară cu zero deşeuri. Demersul nu este unul singular şi izolat, ci face parte dintr-o serie de măsuri în multiple alte domenii, precum energia verde, instrumente financiare verzi, educaţia pentru sustenabilitate, oraşe verzi etc.
