Leul, încotro? Maxim istoric al ultimilor 4 ani pentru cursul leu/euro

Cursul leu/euro anunţat miercuri de Banca Naţională a României a ajuns la maximul ultimilor patru ani, cu o cotaţie de 4,5512 lei. Potrivit BNR, cursul este în creştere cu 0,33% faţă de sesiunea precedentă, cel mai mare nivel de la începutul anului 2017.
Cotația leului anunțată miercuri de BNR în raport cu euro a ajuns la valoarea maximă a ultimilor patru ani, de 4,5512 lei/euro. Creșterea față de ziua precedentă este de 0,33%, marți cursul leu/euro fiind stabilit la 4,53 lei.
Cursul leu/euro a început anul 2017 cu o valoare de 4,51 lei. De atunci cotația a fluctuat între 4,48 și 4,52 lei pentru un euro. Ultima oară când cursul leu/euro a depăşit pragul de 4,55 lei a fost pe 7 iunie 2013, când a atins o valoare de 4.5535.
De asemenea, dolarul s-a apreciat miercuri în fața leului cu 0,46%, depășind pragul de 4,31 lei/USD. În ultima conferință de presă, cu ocazia prezentării raportului asupra inflației, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a spus că firmele românești se confruntă cu o majorare a prețurilor de producție în paralel cu reducerea prețurilor de consum, evoluție care „nu lasă loc” pentru aprecierea monedei naționale. Cu toate că Isărescu s-a ferit întotdeauna să facă predicții pe cursul de schimb, de această dată a lăsat de înțeles că leul nu poate decât să de deprecieze în viitor față de principalele valute.
Agenția Mediafax citează o analiză realizată de economiștii de la ING Bank, în care se arată că apetitul de cumpărare pentru perechea valutară EUR/RON nu a întâmpinat rezistență nici după anunțarea cursului de referință de către BNR, continuând să se deprecieze.
„Ne aşteptăm ca EUR/RON să se tranzacţioneze în intervalul 4,49-4,54 cel puţin pe parcursul primului semestru din 2017, dar credem că astăzi am putea vedea un test important privind dispoziţia BNR de a redesena limitele de variaţie. Creşterile salariale recente, mai ales ale venitului minim, decuplate de câştigurile de productivitate, au adus riscuri pe zona competitivităţii. Astfel, BNR ar putea fi înclinată să mute zona de echilibru mai sus, poate către 4,5-4,6, într-o tentativă de a susţine gradual creşterea economică. Acest scenariu ar putea fi testat astăzi”, se arată în raportul ING.

Cele mai citite din ultimele 7 zile

Provocări la adresa activității offshore din Marea Neagră în contextul conflictului ruso-ucrainean

de Oana Ijdelea, Managing partner Ijdelea & Asociații şi Nicolae Vatu,...

Încrederea, capitalul invizibil al economiei. România în 2026

de Valeriu IVAN, analist CAPOS Încrederea nu apare în bilanțuri, dar...

Anul recalibrării pieței energetice din România

de Dumitru  Chisăliţă, Preşedinte Asociaţia Energia Inteligentă Ani la rândul am...

Încrederea: ultimul activ de siguranță într-o lume în derivă

În economie, încrederea se construiește în decenii și se...

Trump și sfârșitul hegemoniei americane

de Joseph E. Stiglitz, Laureat al Premiului Nobel pentru Economie A...

Cele mai recente

Articole relevante

Categorii