Europa trebuie să devină o putere mondială în domeniul climatic

0
12




De Josep Borrell și Werner Hoyer

 

BRUXELLES – Lumea urmărește cu nerăbdare introducerea vaccinurilor împotriva
COVID-19 și așteaptă cu interes revenirea la normalitate după un an de restricții. Însă nu va exista niciodată un vaccin pentru cealaltă amenințare care pândește umanitatea: schimbările climatice.

 

Imaginile apocaliptice ale incendiilor forestiere din California și ale inundațiilor devastatoare din Bangladesh sunt vestitoare a ceea ce ne așteaptă dacă nu reușim să soluționăm urgența climatică. Dacă nu luăm măsuri drastice, astfel de catastrofe vor deveni mai frecvente și din ce în ce mai distructive. Schimbările climatice sunt, în plus, una dintre cele mai mari provocări geopolitice cu care ne confruntăm. Ca factori de multiplicare a conflictelor, ele alimentează instabilitatea sociopolitică, duc la presiuni din partea migrației, agravează nedreptățile la nivel mondial și pun în pericol drepturile omului și pacea, în special în statele fragile.

 

Climatologii au afirmat clar că, pentru a limita creșterea temperaturii medii globale la 1,5 °C peste nivelurile preindustriale (obiectivul Acordului de la Paris), nu se mai pot emite în lume decât 580 de gigatone de dioxid de carbon. Acesta este bugetul nostru de emisii de dioxid de carbon – pentru totdeauna. Cu toate acestea, la rata actuală a emisiilor mondiale de aproximativ 37 de gigatone pe an, ne vom epuiza bugetul până în 2032. Prin urmare, trebuie să trecem fără întârziere la decarbonizare. Întrucât planeta s-a încălzit deja cu 1,1 °C, temperaturile din multe regiuni crescând și mai mult, următorii zece ani reprezintă ultima noastră șansă de a aborda problema.

 

Uniunea Europeană este de decenii întregi un lider mondial în această privință și și-a menținut ambițiile chiar și în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19. Printre altele, UE a lansat ceea ce vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a numit pe bună dreptate „cel mai verde plan de stimulare din lume”. Prin Pactul verde european, UE și-a mărit totodată la 55 % obiectivul de reducere a emisiilor până în 2030 și s-a angajat să atingă nivelul de neutralitate a carbonului până în 2050.

 

Pentru a sprijini acest efort, statele membre au convenit să transforme Banca Europeană de Investiții (BEI) în banca pentru climă a UE. După cum a subliniat în Foaia de parcurs a băncii pentru climă 2021-2025, Grupul BEI își propune să mobilizeze investiții în valoare de o mie de miliarde EUR (1,2 mii de miliarde USD) în acțiuni climatice și în durabilitatea mediului în perioada 2021-2030. Este prima bancă multilaterală de dezvoltare din lume care își va alinia pe deplin operațiunile la Acordul de la Paris.

 

Cu toate acestea, pentru a fi cu adevărat eficace, Europa trebuie să completeze aceste eforturi interne cu o politică externă proactivă. Într-o lume în care UE generează mai puțin de 8 % din emisiile mondiale, eforturile noastre în domeniul climei nu se pot limita la continentul nostru. Dacă permitem ca cererea de energie din ce în ce mai mare din Africa și din unele părți ale Asiei să fie satisfăcută prin suplimentarea centralelor electrice pe cărbune sau pe gaz, finanțate de China sau de alții, speranța noastră de a limita încălzirea globală se va evapora la propriu. Trebuie să îi convingem pe partenerii noștri internaționali să își asume aceleași ambiții ca și noi și trebuie să îi îndemnăm – sau să îi ajutăm – să întreprindă acțiunile necesare.

 

În acest scop, Europa va trebui să își pună influența economică și diplomatică în slujba cauzei climatice, devenind o putere mondială în diplomația climatică. Trebuie să combinăm eforturile noastre în domeniul climei cu realpolitik-ul, recunoscând legăturile de netăgăduit dintre inovare și dezvoltarea durabilă. Numai prin inovare putem asigura competitivitatea viitoare a Europei și putem soluționa provocarea reprezentată de schimbările climatice atât în interiorul, cât și în afara frontierelor noastre. Și numai prin inovare și prin investiții verzi putem stimula reziliența economică în Africa și dincolo de ea.

 

Europa dispune de instrumentele necesare pentru a produce o schimbare la nivel mondial. Fiind una dintre cele mai mari piețe și unul dintre cele mai mari blocuri comerciale din lume, UE are puterea de a stabili norme și standarde pentru bunurile și serviciile importate. Avem deja o gamă largă de acorduri comerciale și parteneriate strategice cu țări și regiuni din întreaga lume; împreună, UE și statele sale membre sunt cel mai mare donator mondial de ajutor pentru dezvoltare și de asistență umanitară. În cele din urmă, prin BEI, UE are la dispoziție cel mai mare creditor multilateral.

 

Resursele financiare ale BEI sunt imperios necesare. Potrivit Conferinței Organizației Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare, pentru a atinge obiectivele noastre pentru 2030 în materie de climă și dezvoltare durabilă, este necesară eliminarea unui deficit de investiții anual de aproximativ 2,5 mii de miliarde EUR. Nicăieri nu ne putem baza doar pe sectorul public, și cu atât mai puțin în regiunile mai puțin dezvoltate. Ca instituție de finanțare publică și pionieră în domeniul obligațiunilor ecologice, BEI are de jucat un rol important atât în redirecționarea finanțării private către proiecte de investiții durabile de pe întreg globul, cât și în asigurarea, prin expertiza sa bancară și tehnică, a faptului că toate proiectele sunt viabile economic.

 

Pentru a avea un impact la nivel mondial, UE trebuie să își folosească în mod energic toate instrumentele de care dispune. De exemplu, toate eforturile actuale ale UE de a remedia daunele sociale și economice cauzate de pandemia de COVID-19 în regiunile învecinate ar trebui să fie concepute și întreprinse având în minte agenda climatică generală.

 

În plus, alte bănci de dezvoltare ar trebui să urmeze exemplul BEI prin alinierea operațiunilor lor la obiectivele de la Paris, astfel încât să-și însușească direcții de dezvoltare cu emisii scăzute de carbon și reziliente la schimbările climatice (sau, cel puțin, să evite să submineze tranziția verde).

 

Conferința ONU privind schimbările climatice (COP26) de la Glasgow din noiembrie va fi o etapă crucială pentru creșterea nivelului de ambiție la nivel mondial. Spre deosebire de alte COP anterioare, aceasta va fi mai puțin despre norme multilaterale noi și mai mult despre asigurarea faptului că un număr cât mai mare de țări – în special marii emițători – își consolidează angajamentele. Săptămâna viitoare, miniștrii de externe din UE vor discuta despre cum să dea tonul pentru a asigura succesul la Glasgow și cum să dezvolte diplomația noastră climatică și energetică astfel încât să promoveze dimensiunile externe ale Pactului verde european.

 

Accelerarea acțiunilor climatice și gestionarea tranziției energetice trebuie să se regăsească în centrul politicii externe a UE și în colaborarea noastră cu parteneri din întreaga lume și, în acest sens, salutăm decizia crucială a președintelui Biden de a adera din nou la Acordul de la Paris. Ceea ce facem astăzi va stabili cursul acțiunilor pentru decenii întregi. Intenționăm să facem din anul 2021 un an definitoriu, în care Europa să-și folosească întreaga greutate diplomatică și financiară în favoarea luptei mondiale împotriva schimbărilor climatice. După cum a afirmat secretarul general al ONU, António Guterres, aceasta este „provocarea definitorie a timpurilor noastre”.

Josep Borrell este Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate și vicepreședinte al Comisiei Europene.

Werner Hoyer este președintele Băncii Europene de Investiții.

Copyright: Project Syndicate, 2021.
www.project-syndicate.org

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here