Evoluția spre o economie performantă, miza conferinței „Piața de capital: reglementări și facilități menite să dezvolte piața de capital”

0
9








legislație o garanție că bursa de la București își va atinge potențialul? Cum poate economia românească să treacă mai ușor peste crizele generate de pandemie sau de războiul din Ucraina? Răspunsul la toate aceste întrebări, dar și la multe alte teme de pe agenda publică, au fost oferite de către miniștrii ai Guvernului României, de reprezentanți de marcă ai instituțiilor publice și de personalități ale mediului de afaceri în cadrul conferinței „Piața de capital: reglementări și facilități menite să dezvolte piața de capital”, organizată de Institutul de Studii Financiare și DC News Media Group.

Președintele ASF Nicu Marcu a transmis un mesaj prin care a reamintit că unul dintre obiectivele majore ale Autorității de Supraveghere Financiară este dezvoltarea durabilă a pieței de capital din țara noastră, iar pentru atingerea acestui obiectiv, ASF are în vedere identificarea tuturor instrumentelor și activităților care asigură premisele creșterii atractivității pieței de capital din România pentru investitori și pentru emitenți.

Nicu Marcu a subliniat că ASF are în lucru „Strategia Națională pentru piața de capital, proiect care beneficiază de sprijinul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, în calitate de consultant. Proiectul are ca obiectiv elaborarea unei strategii naționale care să includă principii și măsuri de reglementare pentru stabilirea unui cadru coerent pentru dezvoltarea pieței de capital si facilitarea accesului la finanțare pentru toate categoriile de investitori.

Ministru Finanțelor Publice, Adrian Câciu, a declarat că evoluția pieței de capital din România este una lentă, iar acest lucru trebuie schimbat mai ales dacă ne raportăm la actualul context internațional.

“Piața de capital din România s-a dezvoltat încet. A avut rezultate în 2021 foarte bune. Este o piață care, din punctul meu de vedere, are o serie de ancore foarte puternice. Evident, ca orice piață de capital, într-o situație ca cea pe care o trăim acum, este supusă unor provocări majore, având în vedere incertitudinile de pe piețele globale. Dar ceea ce văd în zona de capitalizare a Bursei de Valori București nu poate decât să ne încurajeze să muncim în continuare. Discutăm cu domnul președinte Nicu Marcu, dar discutăm și cu președintele BVB, domnul Radu Hanga- sunt anumite elemente pe care să le accelerăm- strategia pentru piețele de capital, care, în două săptămâni, va fi stabilită ca proiect de act normativ, astfel încât să avem o predictibilitate pe zona de dezvoltare a pieței de capital. Sunt o serie de elemente prin care încercăm să diversificăm oferta sau ofertele, dar și o întreagă susținere din perspectiva statului și a instituțiilor care pot să ajute la atragerea de investitori”, a declarat Adrian Câciu.

Un exemplu este adoptarea Legii privind reducerea impozitului pentru investitorii de pe piața de capital.

Despre efectul benefic al Legii privind reducerea impozitului pentru investitorii de pe piața de capital a vorbit și inițiatoruul acestui proiect legislativ, actualul ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării, Sebastian Burduja.

“Este cel mai bun lucru care s-a întâmplat pieței de capital din România în ultimii foarte mulți ani. Proiectul acesta de lege este un proiect al pieței, un proiect solicitat de ani și ani de zile cam de toată lumea și ceea ce am reușit până la depunerea lui a fost să așezăm în jurul mesei toți actorii relevanți și să generăm o viziune comună și un text normativ asumat de toată lumea: Vorbim de BVB, de Asociația Română a Băncilor, de ASF, de Ministerul de Finanțe, unde am avut cele mai lungi și mai complexe discuții, vorbim de toți actorii din această piață, care au solicitat o modalitate de a stimula investițiile de tip retail, investițiile persoanelor fizice în piața de capital românească. Am spus-o, o repet, este un proiect legislativ win-win-win, câștigă pe de o parte românii de rând, investitorii retail în piața de capital pentru că au  acolo un randament mult mai bun decât dacă și-ar ține banii într-un cont bancar în contextul unei inflații destul de ridicate sau, mai rău, acasă sub saltea. De asemenea, câștigă aceste companii românești care, iată, se pot finanța prin intermediul pieței de capital la un cost mult mai bun decât dacă ar apela la instrumentele financiar-bancare tradiționale și, de asemenea, câștigă bugetul de stat pentru că din toate aceste mecanisme pe de o parte generăm investiții, locuri de muncă, prosperitate, și, sigur că da, o colectare mai bună la buget”, a declarat Sebastian Burduja.

Președintele ISF, Valentin Ionescu, a oferit noi perspective asupra evoluției pieței de capital. Acesta a introdus în ecuație educația financiară, arătând că este un element fundamental în construcția unei economii performante.

Încă o dată, Institutul de Studii Financiare reușește să pună laolaltă oameni importanți din mediul economic din România. Mulțumesc domnului Nicu Marcu pentru că de mai bine de un an de zile, ISF și-a schimbat strategia, are mai multe întâlniri de genul acesta, are un focus mult mai mare pe partea de educație financiară și pe partea de cercetare, și am văzut feedback-uri foarte importante de la toți stakeholderii noștri. Oferim în mod gratuit multe seminarii de educație financiară și avem multe acțiuni pe care le oferim în mod voluntar tuturor cetățenilor României, de la elevi, studenți, angajați, până la cei din piața financiară”, a spus Valentin Ionescu.

Președintele ISF a mai vorbit despre provocările externe și despre tendințele în ceea ce privește apetitul pentru investiții din următoarea perioadă. Astfel, acesta consideră că lumea se va uita la variante care implică puține riscuri. În această direcție, chiar a recomandat tuturor titlurile de stat emise de Ministerul de Finanțe, care oferă niște randamente extrem de atractive.

”Putem asculta ce se întâmplă pe plan intern, dar nu trebuie uitat ce se întâmplă pe plan european și pe plan global. România este parte a Uniunii Europene, este parte a acestor circuite financiare și nu numai, și am văzut că, după această pandemie au apărut și alte crize. Suntem în fața unor crize care se manifestă simultan, toate acestea au dus la o volatilitate foarte pe piețele de capital mare la nivel global, european și, implicit, în România. Investitorii au căutat active mai sigure, cum este și normal, s-au orientat către obligațiuni. Acum, mai nou, eu sunt unul dintre investitorii care își doresc să cumpere titluri de stat, emise de Ministerul de Finanțe. Nu vreau să fac reclamă, dar recomand oricui. 7,2% la un an și 7,8% la trei ani este o dobândă foarte bună. Nicio bancă nu oferă o dobândă la fel de bună, la niciun tip de depozit. Plecând de la ideea că investitorii caută active mai sigure, încercăm să găsim soluții. Dar, foarte important este că aceste crize care s-au suprapus ne fac căutarea să fie foarte limitată, soluțiile sunt foarte limitate în a te proteja la toată volatilitatea dată pe mai multe clase de active. Când vorbim despre piața de capital trebuie să ne gândim și de implicarea în alte piețe financiare, cum ar fi piața asigurărilor sau piața pensiilor private. Turbulențele de pe piețele financiare au făcut cumva ca majoritatea investitorilor să-și regândească strategia de investiții și modul în care ei vor investi pe viitor, deși este foarte greu ca pe termen mediu și lung să ai o estimare cât mai aproape de ceea ce se va întâmpla. Nu în ultimul rând, războiul reprezintă un risc greu de asigurat, prin urmare este de așteptat în continuare cât timp acest conflict se va desfășura ca investitorii să continue să se retragă în active mai sigure, bineînțeles provocând o creștere a volatilității pe alte clase de active”, a mai spus Valentin Ionescu.

Marian Siminică, directorul executiv al ISF, a prezentat un sondaj referitor la comportamentul financiar al românilor.

„Am inițiat un proiect de cercetare la nivelul institutului, bazat pe un sondaj de opinie, realizat cu sprijinul Inscop Research, având un eșantion de 1.303 de persoane, cu acoperire națională, vizând toate persoanele cu vârsta peste 18 ani. Am selectat o serie de rezultate interesante (…) și sunt niște concluzii care cred că ne vor ajuta ca să ne calibrăm proiectele de educație financiară. Îngrijorător este că doar două treimi dintre participanții la studiu au spus că au cunoștințe și că au auzit despre acțiuni, obligațiuni și fonduri de investiții. Vă dați seama câtă piață avem pentru educație financiară dacă o treime nu au auzit de astfel de instrumente financiare? Nu mai vorbim de faptul că ei nu sunt nici măcar ”eligibili” pentru a investi pe piața de capital, atâta vreme cât nu au auzit de astfel de instrumente. Paradoxal este că pe categorii socio-demografice, mai multe cunoștințe au persoanele în vârstă – 73% din persoanele peste 60 de ani au declarat că au astfel de cunoștințe, iar la tinerii între 18 și 29 de ani, ponderea este undeva la 63%”, a declarat Marian Siminică.

Gabriel Grădinescu, vicepreşedintele SIIF din cadrul ASF, a discutat despre reuşitele autorităţii în domeniul reglementării pieţei de capital. Acesta a prezentat, printre altele, condiţiile necesare pentru o reuşită pe termen lung.

“Şi în debutul acestui an, autoritatea (n.r. Autoritatea de Supraveghere Financiară – ASF) s-a implicat activ în domeniul reglementării zonei de investiţii, în spiritul dezvoltării pieţei locale de capital. Suntem într-un plin proces de inventariere şi reconfigurare a normelor cu impact real asupra dimensiunii şi complexităţii industriei locale. Prin urmare, ne consultăm în permanenţă cu reprezentanţii industriei noastre, în toate ariile prioritate de dezvoltare. Vreau să se ştie că nu reglementăm dintr-un turn de fildeş, ci suntem mereu cu ochii pe piaţă şi reglementăm pentru piaţa de capital. Am continuat procesul de autorizare rapidă a fondurilor locale, mai ales prin noile pachete legislative pe care le promovăm sau le avem în lucru. Personalul autorităţii din cadrul pieţei de capital a elaborat în cursul anului trecut regulamentul numărul 11, un cadru mai suplu de organizare şi funcţionare pentru administratorii înregistraţi de F.I.A. În baza acestui nou pachet legislativ, au fost deja autorizaţi trei noi A.F.I.A (administrator fond de investiţii alternative n.r.) şi suntem convinşi că şi alţi administratori vor urma exemplul şi vor fi martori la crearea unui alt segment al pieţei de capital”, a declarat Gabriel Grădinescu.

Ovidiu Petru, director al Direcției Generale SIIF din cadrul ASF a vorbit despre proiectele de acte normative și reglementările pe care instituția le pregătește pentru următorii ani.

’’Avem un dialog permanent cu piața și autoritatea europeană de supraveghere pe anumite proiecte pe care le lucrăm în România. Printre proiectele principale sunt cele de armonizare, perfecționare, standardizare a legislației secundare și primare. Am avut foarte multe regulamente în consultare publică. De asemenea lucrăm la foarte multe legi, unele din ele o să le vedem în curând în vigoare, precum legea supravegherii prudențiale, legea crowd funding-ului, o lege foarte importantă pentru noi. ASF va autoriza aceste platforme. În ceea ce privesc direcțiile mari de reglementare, avem această direcție de finanțe sustenabile, și avem un pachet mare de reglementări pe tot ce înseamnă finanțare verde. Se lucrează la pachetul de finanțe digitale- vorbim de mai multe regulamente pentru registrele de distribuție, care va intra în vigoare de anul viitor și ne-am bucura ca la nivelul pieței bursiere din România să fie testat. O altă direcție importantă e cea de colectare de date. Și aici lucrurile se vor schimba. Primul efect pe care îl vom vedea din 2025 va fi sistemul European Single Access Point, in care toate autoritățile vor transmite date către ESMA, platformă care va fi accesibilă tuturor analiștilor și investitorilor și vom putea vedea date din toate țările Uniunii Europene’’, a explicat Ovidiu Petru.

Viceguvernatorul BNR, viceguvernatorul Leonardo Badea, a trecut în revistă principalele provocări pe care trebuie să le depășească economia românească în această perioadă. Acesta a arătat că afacerile din România au nevoie de o finanțare puternică pentru a-și reveni de pe urma șocurilor prin care au trecut și încă mai trec.

“Cred că suntem cu toții de acord că traversăm o conjunctură complicată pentru economie și societate, caracterizată de riscuri și incertitudini în creștere, iar în perioada următoare șansele ca această situație să se rezolve sunt relativ reduse din cauza crizelor suprapuse cu care ne confruntăm. Tocmai de aceea, economia are nevoie să fie în continuare sprijinită prin toate mijloacele disponibile, având în vedere resursele în general limitate aflate la dispoziție. Știm că accesul la finanțare este cu precădere important pentru evoluția economiei și el poate fi asigurat printr-un mix de finanțare bancară și finanțare pe piața de capital. România, ca mai toate țările europene, are o economie în care predomină astăzi finanțarea bancară, dar finanțarea intermediată pe piața de capital a câștigat teren în ultimii ani și trebuie să continue să reprezinte o sursă complementară tot mai importantă în opinia mea, mai ales în contextul unui grad de intermediere redus, care ne plasează printre ultimele locuri în Europa”, a declarat Leonardo Badea.

Despre ISF

INSTITUTUL DE STUDII FINANCIARE (ISF), fondat de Autoritatea de Supraveghere Financiară, este un centru de excelență în domeniul studierii piețelor de profil și derulării programelor de educație financiare pentru asigurarea competențelor, aptitudinilor și cunoștințelor personalului instituțiilor financiare și a personalului ASF și pentru creșterea nivelului de educație financiară al consumatorilor de servicii și produse financiare non-bancare. Pe termen lung, ISF îşi propune alinierea activităţii la cerinţele europene, trecerea de la acumularea de cunoștințe la acumularea și evaluarea de competențe, furnizarea de programe de formare profesională pentru domeniul financiar nebancar adaptate noilor procese organizaţionale, determinate de cerinţele legislative, de dinamica pieţei și a cadrului european, contribuind la maturizarea pieţei financiare nebancare din România, la crearea capacităţii acesteia de a face faţă concurenţei induse de globalizare sau efectelor crizelor economice.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here