Ascultăm și (să) nu judecăm…?
România a trecut prin transformări economice majore în perioada 2019/2020-2024 (final), marcate de creșteri rapide ale datoriei publice și externe, dar și de o evoluție semnificativă a PIB-ului. Acest articol statistic analizează fiecare dintre acești indicatori, punând accent pe tendințe și comparații relevante cu media Uniunii Europene și cu țări precum Germania, Franța și Italia.
Datoria Publică: o creștere accelerata
România a înregistrat o creștere semnificativă a datoriei publice ca procent din PIB între 2019/2020 și 2024, dar rămâne sub media Uniunii Europene și mult sub nivelurile unor state mari, precum Franța sau Italia. Ingrijorator raman insa ritmul ultra rapid de crestere si capacitatea de rambursare, nu neaparat procentul din PIB.
| Țară | Datorie publică 2019/2020 (% din PIB) | Datorie publică 2024 (% din PIB) |
| România | ~35,1% | ~53,1% |
| UE (medie) | ~77,2% | ~81,5% |
| Germania | ~59,6% | ~62% |
| Franța | ~97,6% | ~110% |
| Italia | ~134,1% | ~140% |
În România, creșterea datoriei publice a fost cauzată de creșterea cheltuielilor publice, inclusiv cele pentru sănătate și infrastructură, precum și de împrumuturile suplimentare din perioada pandemică, multe dintre acestea orientate către refinanțarea obligațiilor sau acoperirea costurilor cu dobânzile scadente. Comparativ cu UE, deși ritmul de creștere este ridicat, datoria publică a României ca procent din PIB rămâne printre cele mai mici din UE, reflectând o bază economică mai puțin îndatorată. Dar, repet: important si grav, totodată, rămâne ritmul de creștere foarte rapid. În același timp și direcționarea acestor împrumuturi în zona socială (susținerea pensiilor si salariilor) rămâne, din perspectiva sănătății economice, un fapt îndoielnic.
Pentru o mai bună înțelegere, iată și datele produsului intern brut. În perioada 2019/2020-2024 (final), PIB-ul României a crescut de la 222 miliarde EUR la 357 miliarde EUR (estimare pentru 31 decembrie 2024), marcând o creștere de 57,7%. La noi, creșterea PIB-ului este susținută de avansul investițiilor, absorbția fondurilor europene, creșterea cheltuielilor guvernamentale, dar și de recuperarea economică post-pandemică. Media UE a înregistrat o creștere mult mai modestă de 7,6% în aceeași perioadă, dar si bazele de aplicare diferă enorm. Astfel, creșterea mai modestă a PIB-ului UE reflectă si maturitatea economică a statelor mari, dar și impactul mai lent al redresării economice.
| PIB 2019/2020 (miliarde EUR) | PIB 2024 (miliarde EUR) | Creștere PIB (%) | |
| România | 222 | 357 | 57,7% |
| Media UE | 13.200 | 14.200 | 7,6% |
Datoria Externă: dependență în creștere de finanțările externe
România a dublat aproape datoria externă între 2019/2020 și 2024 (final), indicând o creștere a finanțărilor externe utilizate pentru a susține investițiile și deficitul de cont curent.
| Țară | Datorie externă 2019/2020 (miliarde EUR) | Datorie externă 2024 (miliarde EUR) | % din PIB (final 2024) |
| România | 108 | 202,4 | 57,8% |
| Germania | 5400 | 6000 | 155,0% |
| Franța | 2600 | 3100 | 109,9% |
| Italia | 2500 | 2900 | 140,1% |
La noi, în România, creșterea datoriei externe a fost susținută de împrumuturi guvernamentale și private pentru acoperirea cheltuielilor bugetare și susținerea proiectelor de investiții. Deși datoria externă a României a crescut rapid (aproape s-a dublat), raportul de 57,8% din PIB o plasează sub nivelurile multor state din UE, precum Germania și Franța. De menționat aici un fapt foarte important, din perspectiva strategică: noi nu prea împrumutăm pe nimeni, alții nu ne datorează bani; ceilalți sunt împrumutați între ei, exista așadar o interdependență, dar și un factor de compensare, pentru că sunt într-o proporție considerabilă împrumuturi reciproce, cele mai multe state UE mari, datorându-și bani între ele. Nu e cazul nostru, însă.
Cum spuneam și la început… ascultăm și nu judecăm…
