„Cred că orice om dacă-i cinstit recunoaște că speră să aibă succes. E o ipocrizie să spui: domne’ nu mă interesează, eu îmi văd de treaba mea! Nu! Toată lumea vrea succes! ” A. Pleșu în „Discurs despre Succes”
Toată lumea își dorește succes, în special tinerii abosolvenți care vor un job cu un salariu atractiv, multe beneficii, un mod plăcut de lucru, multe zilele libere și care să le ofere posibilitate avansării în carieră foarte repede. Se pare însă, că nu toate aceste lucru se pot obține la un singur job, sau mai bine zis la primul job. Tinerii absolveți trebuie să aleagă dacă își doresc să lucreze într-o multinațională sau într-o companie cu capital românesc. Totul până aici pare destul de simplu pentru că încă de când am formulat întrebarea, mai bine de jumătate din tineri s-au hotărât unde anume ar vrea să lucreze și anume într-o multinațională, bineînțeles. De ce? E simplu, pentru că e cool, în primul rând. Cântărește destul de mult în CV să spui să ai lucrat la ditamai compania, dar cântărește și mai mult în fața prietenilor și a anturajului. Dar care sunt totuși avantajele și dezavantajele multinaționalelor și companiilor naționale pe care ar trebui să le cunoască un tânăr absolvent ce își dorește să intre în câmpul muncii?
Companiile multinaționale au 2 avantaje destul de mari în fața companiilor cu capital românesc deoarece oferă foarte multe locuri de muncă și au acces la know-how și resurse. Pe lângă acestea oferă un plan de dezvoltare și carieră, posibilitatea evoluării la nivel internațional, un rol bine definit în organizație și un salariu mai mare, alături de un pachet de beneficii ce poate include de la asigurare medicală, până la abonament la sala de fitness și alte bunuri cum ar fi telefon, laptop, mașină. Se poate remarcă încă un lucru și anume că într-o multinaționlă se oferă un mediu stabil. Acest lucru nu trebuie confundat însă cu siguranța locului de muncă. Mediul stabil se referă la standardele de care trebuie să țină cont angajații, întreg personalul făcând parte dintr-o cultură organizațională, unde compania are în spate un sistem de proceduri și norme interne care fac lucrurile mult mai clare și care oferă totodată notorietate. Încă un plus ce se adaugă companiilor multinaționale este acela că de cele mai multe ori investesc în resursa umană, în oamenii performanți prin traininguri și cursuri de specializare. Fiind o companie foarte mare, se poate lucra în mai multe departamente, pentru a vedea unde se încadrează fiecare angajat și ce anume i se potrivește mai bine. Despre calitatea leadership-ului managerilor și a proceselor de leadership nu cred că mai este cazul să discutăm, deoarece toată lumea cunoște și recunoște acest avantaj al multinaționalelor.
Dacă toate avantajele prezentate mai sus au întărit convingerea de a lucra într-o astfel de companie, trebuie luate în considerare și următoarele dezavantaje. Un tânăr absolvent ce dorește să obțină un loc de muncă într-o multinațională trebuie să aibă în vedere că mai întâi va trece print-un intership. Aceaste tipuri de programe durează 3, 6 sau 12 luni, iar uneori sunt plătite, alteori nu. În unele cazuri aceste programe atrag după ele, în cazul obținerii locului de muncă, contracte cu clauze ce prevăd plata acestor perioade de pregătire, în cazul unei demisii, deoarece compania a investit în tânărul devenit acum angajat și cumva este obligat să rămână în firma respectivă 1, 2 sau 3 ani, fie că se mai identifică sau nu cu obiectivele acesteia. Un alt lucru de care trebuie să se țină cont este dificultatea cu care se poate face remarcat un angajat și cum își poate promova inițiativele. O dată obișnuit cu politica internă, tânărul își poate promova proiectele la nivel local, și performanța sa să devină observată, dar până la performanță la nivel global sunt multe etape de parcurs. Se poate întâmpla ca angajatul să nu poată evolua atât de mult și cu tot ce se întâmplă în jurul lui și să fie lasat în urmă. Tinerii se pot lovi și de rigiditatea și de birocrația corporatistă care de cele mai multe ori îi poate face să se simtă o simplă piesă de șah mutată și sacrificată acolo unde este nevoie, iar pe lângă programul de lucru se vor adăuga și ore suplimentare care le va întării idea că au ajuns niște roboți care nu mai au timp și de viața personală. Tinerii ar trebui să se mai întrebe și ce se întâmplă cu toate acele locuri de muncă oferte de către multinaționale când lucrurile nu merg atât de bine și sunt nevoite să se retragă din țara noastră?
Dar să încercăm să dăm o șansă și companiilor cu capital românesc în toată era aceasta a globalizării, unde antreprenorii locali au încercat și în unele cazuri au reușit să se mențină pe piața muncii, în ciuda rivalilor lor. Este adevărat că fondurile sunt destul de limitate, la fel ca și posibilitatile de a achiziționa foarte repede tehnologii de ultimă generație și de a face super campanii de promovare a produselor și a serviciilor. Mai este adevărat și că statul nu susține în niciun fel atreprenorii români, încercând de multe ori să-i țină pe loc, să-i împiedice print tot felul de mijloace, de la subvenționarea locurilor noi de muncă și plata unor impozite și taxe pe forța de muncă către multinaționale, până la sistemul birocratic și administrațiile publice. Trebuie ținut cont și că firmele românești s-au adaptat la schimbările pieței și și-au restructurat activitățile în funcție de condițiile din momentul respectiv. Acestea au căutat soluții reușind să se replieze pe anumite nișe ale pieței, să furnizeze produse și servicii pentru companiile străine, devenind astfel parteneri cu marile companii, dar au investit și în inovare și intruirea personalului. Printre avantajele oferite tinerilor de către companiile naționale sunt periodele de intership care în general nu sunt plătite, dar sunt de obicei pe o perioadă destul de scurtă (1 lună de zile) unde fiecare nou venit are posibilitatea să vadă care sunt activitățile firmei, în ce departament se identifică, iar mai apoi cei care dau dovadă de interes și totodată sunt motivați, vor fi angajați. Organizațiile cu capital românesc sunt flexibile, puterea de decizie este mare, se pot acumula competențe în domenii diferite, există satisfacția rezultatelor generate de inițiative personale, iar creativitatea angajaților nu este îngrădită. Programul de lucru este mai flexibil, iar înțelegerea este mai mare deoarece antreprenorii înțeleg situația tinerilor și aceea că au obligații și de studenți ( dacă aceștia sunt încă la faculate sau dacă unii dintre ei urmează și un program de master). Printre dezavantaje se pot enumera pachete de beneficii nu foarte bine definite și salarii nu atât de mari ca într-o multinațională, posibile limitări generate de lipsa de resurse și know-how, personalitatea proprietarului poate avea o pondere ridicată în mediul de lucru, dar și vulnerabilitate financiară.
Se poate concluziona prin a spune că fiecare își alege drumul și decide ceea ce îi aduce mai multă satisfacție, mai multe beneficii, un mediu de lucru cât mai plăcut și de ce nu, fericirea și împlinirea. Tinerii trebuie să fie informați despre tot ce se întâmplă în piața muncii, despre locurile disponibile, dar și despre „sacrificiile” pe care trebuie să le facă. Închei prin a susține următoarea idee „succesul se obține ca și fericirea mai curând dacă apare ca efect colateral, decât ca țintă obsesivă, halucinatorie”, A. Pleșu în „Discurs despre Succes”.
