Potrivit ultimului Raport de țară întocmit de Comisia Europeană și dat publicității în trimestrul I al lui 2017, economia României a înregistrat o ascensiune ciclică în ultimii doi ani. În 2016, creșterea economică a atins un punct maxim raportat la perioada de după criză (4,9%), susțin experții Comisiei Europene. Potrivit lor, performanța economiei românești a fost generată de o cerere internă puternică pe fondul unor politici fiscale prociclice. Tot pe consumul accentuat se va bizui și creșterea economică prevăzută de CE pentru perioada următoare: „va rămâne solidă și în perioada utilizată pentru previziuni, de 4,4% în 2017 și 3,7% în 2018”. Deficitul de cont curent s-a deteriorat în 2016 și se preconizează că se va accentua și mai mult, întrucât cererea internă puternică a determinat sporirea importurilor. Consumul privat a continuat să sporească, încurajat de creșteri salariale puternice și de reducerea unor impozite indirecte. În timp ce investițiile private au beneficiat de rate mici ale dobânzilor și de un nivel stabil al încrederii investitorilor, investițiile publice s-au redus în 2016 din cauza unui nivel scăzut de absorbție a fondurilor UE.
În acest context, raportorii europeni constată că piața forței de muncă s-a consolidat și mai mult ca urmare a unei creșteri economice solide. Comprimarea pieței forței de muncă a fost dublată de majorări salariale importante. Șomajul se apropie de nivelurile scăzute înregistrate înainte de criză și se estimează că va continua să scadă în perioada 2017-2018. Ocuparea forței de muncă a scăzut ușor în 2016 și se estimează că va crește într-un ritm moderat. Cu toate acestea, piața forței de muncă din România rămâne prinsă în cleștele tradițional: discrepanțele majore dintre Nord și Sud și dintre Occident și Răsărit provoacă migrația persoanelor active, iar România se plânge de lipsa muncitorilor, fie ei înalt-calificați, calificați sau necalificați. Mai mult, politicile publice salariale provoacă migrația forței de muncă dinspre economia reală spre cea bugetară. Cum se va schimba, oare, paradigma?