Revista presei 22-26 mai 2017

FMI AVERTIZEAZĂ ACTUALA GUVERNARE: „Măsurile de relaxare fiscală pot majora deficitul bugetar la 6% din PIB, până în 2022”

Directorii FMI recomandă BNR susţinerea unor dobânzi mai mari în piaţă. Măsurile de relaxare fiscală incluse în planurile Guvernului pentru perioada 2017 – 2020, precum implementarea unei legi unice pentru salarizarea bugetarilor, reducerea contribuţiilor sociale sau a TVA, ar putea majora deficitul bugetar până la 6% din produsul intern brut până în 2022, potrivit documentului elaborat de experţii Fondului Monetar Internaţional în urma vizitei din primăvară de la Bucureşti. Un document realizat de FMI în urma în urma consultărilor cu România în baza Articolului IV din Statutul instituţiei financiare internaţionale precizează: „În contextul politicilor actuale, deficitul este estimat să se deterioreze la 3,9% din PIB în 2018, luând în calcul efectul pe un an întreg al măsurii privind creşterea pensiilor, prevăzută să intre în vigoare în iulie 2017. Acesta nu reflectă măsurile incluse în planul guvernamental 2017 – 2020 (precum implementarea legii salarizării unitare, reducerea contribuţiilor sociale şi alte reduceri de taxe) care nu au fost finalizate, dar care, dacă ar fi adoptate, ar putea majora deficitul la 6% din PIB până în 2022. Acest calcul nu include potenţiale efecte de runda a doua, care ar putea reduce costul prin extinderea economiei.

Sursa: Bursa 

Rata creditelor neperformante s-a diminuat la 9,36%, în martie

Rata creditelor neperformante s-a diminuat în martie față de luna precedentă cu 0,22 puncte procentuale, la 9,36%, reiese din datele publicate de Banca Națională a României (BNR). Comparativ cu nivelul din martie 2016, aceasta a scăzut cu 4,16 puncte procentuale. La finalul lunii martie, un număr de 674.125 persoane fizice au restanțe mai mari de 30 de zile la bănci și instituții financiare nebancare, în creștere cu 4,7% față de luna precedentă. Aceste persoane aveau restanțe în valoare de peste 8 miliarde lei. Cea mai mare parte a sumei era în lei și euro, respectiv 3,05 miliarde în lei și 3,33 miliarde lei în euro.

Sursa: Agerpres 

Isărescu: Creditarea trebuie să devină motorul creşterii, stimulii fiscali vor scădea în intensitate. Riscul unei scăderi devine mai mare pe măsură ce economia creşte

România are o situaţie macroeconomică foarte bună, dar şi riscurile sunt mai mari, în contextul în care motoarele reprezentate de stimulii fiscali şi monetari vor scădea în intensitate, iar creditarea trebuie să redevină motorul creşterii economice, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, în cadrul Forumului Pieţei Financiare, organizat de Asociaţia Română a Băncilor (ARB). Guvernatorul a subliniat că nu a văzut niciodată o situaţie macroeconomică atât de bună în România, în contextul existenţei unui exces de lichiditate şi a unei stabilităţi crescute a preţurilor. Însă, el a avertizat asupra creşterii riscurilor, pe măsură ce stimulii fiscali şi monetari scad în intensitate. ”Nu am vazut niciodată o situaţie macroeconomică mai bună (…). Însă, când ajungem mai sus, riscul unei scăderi devine mai mare. (…) Avem o situaţie macroconomică bună, de care însă trebuie să avem grija pentru că există riscuri mai mari care trebuie administrate mai bine”, a afirmat Isărescu.

Sursa: News.ro  

Coaliția pentru Dezvoltarea României: Introducerea impozitului pe gospodărie este nesustenabilă, nerealistă și costisitoare

Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) semnalează că, în absența unui studiu de impact, proiectul de modificare a Codului Fiscal privind introducerea impozitului pe gospodărie poate avea consecințe grave pentru economie. Introducerea impozitului pe venitul global (IVG) este nesustenabilă, nerealistă și costisitoare, susțin reprezentanții CDR. Eliminarea sistemului de reținere la sursă și plata lunară a impozitului pe venituri (ex. salarii, dividende, dobânzi etc.), precum și a celui de plăți anticipate de impozit (ex. pentru veniturile din activități independende, chirii etc.) va determina o scădere drastică a încasării veniturilor bugetare în anul 2018 care, raportat la datele anului 2016, va însemna cel puțin 4% pierdere a veniturilor din PIB. O astfel de măsura poate avea ca efect implicit necesitatea introducerii altor impozite și taxe în anii următori, susține Coaliția. Introducerea IVG este nerealistă pentru că presupune ca, în aproximativ jumătate de an, peste 7 milioane de gospodării să se înregistreze voluntar la Autoritatea Națională de Administrare Fiscală (ANAF), în condițiile în care conceptul de „gospodărie”, ca pilon de bază al noului sistem, nu este reglementat de legislația românească, iar mecanismul de colectare este neclar.

Sursa: New Money 

LAPAR: Nu avem forţă de muncă în agricultură deoarece România a ajuns să acorde ajutoare sociale de 10 miliarde de euro pe an

Preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurenţiu Baciu, a declarat marţi că fermierii din România nu mai găsesc forţă de muncă deoarece oamenii sunt încurajaţi să nu muncească şi să stea acasă de ajutoarele sociale prea mari, care au ajuns în total în România la 10 miliarde de euro pe an. Criza de forţă de muncă este una dintre problemele cele mai grave cu care se confruntă în prezent fermierii, potrivit reprezentanţilor agricultorilor.  “O problemă din agricultură este faptul că nu mai avem forţă de muncă. Nu mai găseşti un om care să vină să-ţi dea cu o mătura prin curte. (…) România a a ajuns să deţină un record în ceea ce priveşte ajutoarele sociale. Ajutoare sociale care au ajuns la nişte cifre, dacă nu ar fi scrise de INS am spune că fabulăm”, a spus Baciu, la o conferinţă organizată de LAPAR.

Sursa: News.ro 

Viorel Ștefan: România va face noi reduceri de taxe în 2018; creșterea economică ar putea depăși 5,2% în acest an

România își va îndeplini anul acesta ținta de deficit bugetar de 3% din PIB și este posibil ca avansul economiei să depășească estimarea oficială de 5,2%, sprijinită de majorarea salariilor și de reducerile de taxe, a declarat vineri ministrul Finanțelor Publice, Viorel Ștefan, într-un interviu acordat Reuters. „Cu siguranță vom introduce din ianuarie 2018 măsurile de de relaxare fiscală menționate în programul de guvernare”, a afirmat Viorel Ștefan. Acesta a adăugat că Executivul vrea să reducă anul viitor numărul contribuțiilor la asigurările sociale de la nouă la doar două, pentru pensii și îngrijirea sănătății, care vor totaliza 35%. În prezent, cele nouă contribuții totalizează 39,25% și sunt plătite în comun, de angajați, și de angajatori. De anul viitor, angajatorii nu vor mai trebui să plătească contribuțiile la asigurările sociale în numele angajaților, obiectivul fiind transferarea în întregime către angajați.

Sursa: Agerpres 

Excedent bugetar de 0,17% din PIB în primele 4 luni din 2017; veniturile au crescut cu 8,4%, iar cheltuielile cu 6,8%

Bugetul general consolidat a încheiat primele patru luni ale anului 2017 cu un excedent de 1,35 miliarde de lei, respectiv 0,17% din PIB, în condițiile în care veniturile de 80,1 miliarde lei (9,8% din PIB) au fost cu 8,4% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, potrivit datelor transmise joi de Ministerul Finanțelor Publice (MFP). În primele patru luni ale anului 2016, bugetul general consolidat a încheiat cu un excedent de 130 milioane de lei, respectiv 0,02% din PIB. Potrivit MFP, s-au înregistrat creșteri față de anul precedent la colectarea impozitului pe salarii și venit (+13,4%), a contribuțiilor sociale (+14,9%), a impozitului pe comerț exterior și tranzacții internaționale (+12,4%) și a veniturilor din capital (+19,1). Colectarea din alte impozite și taxe pe bunuri și servicii a crescut cu 49,8% față de anul precedent, creșterea fiind determinată, în principal, de evoluția încasărilor aferente contribuției datorate pentru medicamente, precum și pentru contractele finanțate din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate”, se arată în comunicatul MFP.

Sursa: Profit.ro 

Voinea (BNR): Îndatorarea totală a companiilor nefinanciare și populației reprezintă 42% din PIB

Îndatorarea totală a companiilor nefinanciare și a populației reprezintă 42% din PIB, din care 26% din PIB este îndatorarea totală a companiilor nefinanciare, a declarat miercuri Liviu Voinea, viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR), într-o conferință organizată de Coface. „Din punct de vedere statistic, intermedierea financiară este redusă, dacă privim din perspectiva creditorului. Dacă privim însă și din perspectiva debitorului, și noi la BNR dorim să avem o abordare completă a aspectelor de stabilitate financiară, constatăm că îndatorarea totală este semnificativ mai mare decât creditarea totală în sectorul bancar. Îndatorarea totală a companiilor nefinanciare și a populației reprezintă 42% din PIB, din care 26% din PIB este îndatorarea totală a companiilor nefinanciare. Diferența dintre creditarea bancară totală și îndatorarea totală provine pe segmentul companiilor de la băncile nerezidente și de la firmele mamă precum și de la IFN-uri. Pe segmentul populației preponderent de la IFN-uri.

Sursa: Agerpres 

Comisia Europeană avertizează România referitor la o abatere semnificativă de la obiectivul bugetar pe termen mediu

Comisia Europeană a adresat României un avertisment cu privire la existența unei abateri semnificative în 2016 de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu și recomandă Consiliului să adopte o recomandare prin care să i se impună României să ia măsurile necesare în 2017 în vederea corectării acestei abateri semnificative, se arată într-un comunicat al CE. Executivul comunitar precizează că este prima oară când se aplică această procedură a cadrului de guvernanță economică al UE. Prin aceasta li se oferă autorităților posibilitatea de a lua măsuri corective pentru a evita deschiderea unei proceduri aplicabile deficitelor excesive. În 12 iulie 2016, Consiliul UE a recomanda României să limiteze abaterea de la obiectivul bugetar pe termen mediu în 2016 și să realizeze o ajustare bugetară anuală de 0,5% din PIB în 2017, cu excepția cazului în care obiectivul bugetar pe termen mediu este respectat printr-un efort mai redus. Pe baza datelor din toamna anului 2016, s-a descoperit că România a înregistrat o abatere semnificativă de la obiectivul bugetar pe termen mediu.

Sursa: Adevărul

Săptămâna când s-a listat Digi a fost a doua cea mai valoroasă din istoria BVB, cu excepţia ofertelor de vânzare

Valoarea tranzacţiilor cu acţiuni de săptămâna tre­cu­tă, atunci când Digi a început tranzacţionarea, a fost de 507 milioane de lei, fiind astfel a doua cea mai valoroasă după lis­tarea Fondului Proprietatea din 2011 încoace, cu excepţia ofertelor publice de vânzare. Acest lucru arată interesul mare pe care investitorii l-au avut pentru Digi în contextul celui mai ridicat discount pen­tru o ofertă de vânzare acţiuni, coroborat cu suspiciunile DNA cu privire la şeful companiei, care au venit chiar a do­ua zi de la listare. Digi s-a listat pe 16 mai, iar până vineri, 19 mai, tranzacţiile cu acţiuni erau de 38% din cele 507 mil. lei. „Digi este o companie de top într-un sector de mare in­te­res astfel că investitorii vor continua să urmarească re­zul­tatele şi proiectele de dezvoltare ale activităţii“, explică Danie­la Ropota, responsabil cu departamentul analiză din ca­drul Intercapital Invest.

Sursa: Ziarul Financiar 

Restaurantele KFC galopează spre 100 mil. euro, iar marja de profit rămâne la peste 10%

Lanţul de restaurante KFC, al doilea cel mai impor­tant jucător de pe piaţa locală de restaurante, a terminat anul trecut cu afaceri de 405 mil. lei (90 mil. euro) după o creş­­tere de 26% a afacerilor comparativ cu 2015. Acesta a fost al doilea an cu un avans atât de rapid, însă busi­nessul lanţului de restaurante de tip fast-food a fost pe plus an de an indiferent de contextul economic. Astfel, afa­­ce­rile companiei US Food Network, cea care con­tro­lează lanţul de peste 60 de restaurante KFC, au crescut de la 160 mil. lei în 2011 la 405 mil. lei anul trecut. Avansul puternic din ultimii ani vine în contextul în care consumul a avut la rândul său o evoluţie favorabilă, sus­ţinută de măsurile de relaxare fiscală pe de-o parte şi de majorările salariale pe de alta. Mai mult, expansiunea con­tinuă a reţelei a jucat un rol major. Extinderea con­ti­nuă şi în 2017, grupul anunţând deja planuri pentru bran­dul KFC sub care vrea să deschidă minimum cinci unităţi, ur­mând să se apropie de 70 de restaurante, cât are McDonald’s, liderul pieţei locale de profil. Dacă îşi menţi­ne ritmul de creştere, KFC va depăşi pragul de 100 mil. euro cifră de afaceri în 2017.

Sursa: Ziarul Financiar

Black Sea Oil & Gas vrea să înceapă producția de gaze în Marea Neagră în 2019

Compania Black Sea Oil & Gas și-a propus ca în 2019 să demareze producția de gaze la perimetrele XV Midia și XIII Pelican, situate în platforma continentală a Mării Negre, pentru a deveni prima companie care exploatează rezervele offshore ale României, informează Reuters. „Sperăm ca primele cantități de gaze să fie extrase în 2019”, a declarat miercuri pentru Reuters directorul general de la Black Sea Oil & Gas, Mark Beacom. Potrivit acestuia, în prezent compania efectuează lucrări de inginerie, poartă discuții cu operatorul Transgaz și negociază acorduri de vânzări precum și alte activități necesare pentru a obține aprobarea finală de investiții din partea acționarilor. „La acel punct ne vom putea adresa acționarilor și partenerilor pentru a le cere un cec de aproximativ 400 milioane de dolari pentru a putea să construim ceea ce este nevoie”, a spus Mark Beacom.

Sursa: Agerpres 

ANRE: Existența mai multor burse de gaze naturale va crea o concurență efectivă

Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) susține existența mai multor platforme de tranzacționare a gazelor în România, ceea ce ar duce la crearea unei concurențe efective, a declarat, miercuri, Florin Tobescu, șef serviciu la Direcția Relații Internaționale din cadrul Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), în cadrul unei conferințe pe teme energetice. El a fost întrebat care este poziția ANRE cu privire la faptul că, pe data de 16 mai, Comisia pentru industrii din Camera Deputaților a votat un amendament la Legea de aprobare a Ordonanței de Urgență 64/2016, potrivit căruia singura bursă licențiată pentru tranzacția de gaze naturale va fi OPCOM. Acest lucru a stârnit reacții în piață, întrucât, momentan, singurele tranzacții cu gaze se realizează pe Bursa Română de Mărfuri (BRM).

Sursa: Agerpres 

ÎN PRIMUL TRIMESTRU AL ACESTUI AN, FAŢĂ DE ACEEAŞI PERIOADĂ DIN 2016. BNR: Profitul sistemului bancar a crescut la 1,237 miliarde lei

Băncile au continuat şi vor continua să-şi cureţe bilanţurile de credite neperformante, prin vânzarea acestora. Profitul sistemului bancar a crescut la 1,237 miliarde lei, în primul trimestru al anului în curs faţă de aceeaşi perioadă din 2016, când acesta a fost de circa 1,16 miliarde lei, potrivit cifrelor pe care ni le-au transmis reprezentanţii Băncii Naţionale a României (BNR). Bancherii au continuat să vândă credite neperformante (NPL) şi vor continua acest proces, în vederea curăţirii bilanţurilor. Astfel, rata NPL a scăzut la 9,36%, de la 13,52% – în primul trimestru al anului trecut. Reprezentanţii sistemului bancar şi şefii BNR au anunţat, în ultima perioadă, că intenţionează să aducă rata NPL la 6% – nivelul mediu european. Cifrele BNR indică o rată a rentabilităţii activelor (ROA) de 1,26% şi un total al activelor nete de 393,7 miliarde lei. Banca Centrală a luat în considerare un număr de 37 de instituţii financiare (bănci, sucursalele băncilor străine şi Creditcoop), opt dintre acestea fiind sucursale ale băncilor cu capital străin. Cele 37 de societăţi bancare au înregistrat, anul trecut, un profit total de peste 433 de milioane de lei, adică în jur de 960 de milioane de euro, faţă de puţin peste 1 miliard de euro – profitul băncilor din 2015.

Sursa: Bursa 

Companiile româneşti au un grad mare de îndatorare şi o structură de conducere slabă. Firmele care au rezistat crizei, dar care nu s-au schimbat, s-ar putea să nu facă faţă unei noi crize. Deşi economia s-a îmbunătăţit, tensiunile rămân

Companiile din România au o structură slabă şi au un grad mare de îndatorare, ceea ce înseamnă că trebuie să acorde mai multă atenţie managementului finan­ciar, dar şi generării de cash şi creşterii profitabilităţi. „Companiile româneşti sunt mult înda­torate şi au o structură slabă. Ele ar trebui să îşi întărească managementul financiar, adică să aibă un director financiar care să ia parte la deciziile companiei. Ele trebuie să genereze mai mult cash pentru a-şi putea susţine investiţiile şi să crească profitabilitatea, adică să creeaze valoa­re adaugată mai mare prin di­fe­renţiere şi inovare“, a spus Eugen Anicescu, country ma­nager, Coface România, în cadrul con­fe­rinţei Coface Risc de Ţară 2017 orga­ni­zată în parteneriat cu ZF. În zona euro a început să crească încre­de­rea în mediul de afaceri, lucru care va duce la re­venirea comerţului global. Mai mult, în ulti­mii ani a scăzut numărul insolvenţelor, atin­gând un prag minim înregistrat în ultima pe­rioa­dă, principala cauză pentru care compa­ni­il­e au intrat în insolvenţă fiind proasta utilizare a fondurilor pe termen scurt. Pe fondul crizei din 2008, al crizei din Ungaria, al colapsului din Grecia şi al Brexitului lumea de astăzi se confruntă cu numeroase pro­ble­me economice, a căror rezolvare stă în men­ţi­nerea monedei euro şi a politicilor monetare, a fost concluzia conferinţei Risc de Ţară 2017.

Sursa: Ziarul Financiar

Agricover Credit IFN a obținut o finanțare de 70 de milioane de lei de la divizia de investiții a Băncii Mondiale

Agricover Credit IFN, divizia de finanțare a Agricover Holding, a încheiat un nou acord de finanțare în valoare de 70 milioane de lei cu International Finance Corporation (IFC), membră a Grupului Băncii Mondiale. Împrumutul va permite companiei să ofere soluții de creditare accesibile fermierilor mici și medii pentru acoperirea nevoilor de capital de lucru și creșterea productivității fermelor. „Un nou acord de împrumut cu IFC ne va permite să sprijinim în continuare dezvoltarea fermierilor mici și mijlocii, asigurând accesul la finanțarea necesară creșterii productivității și generării de plus valoare, atât pentru afacerile lor, cât și pentru domeniul agricol din România. Avem resursele necesare și ne propunem să asigurăm condiții mai avantajoase de finanțare pentru acest segment.” a declarat Robert Rekkers, Directorul General al Agricover Credit IFN.

Sursa: New Money 

România multinaţionalelor: Comerţul modern a ajuns la şase miliardari în euro şi se pregăteşte pentru al şaptelea

Comerţul alimentar local este o piaţă dominată clar de zece jucători străini, care au afaceri cumulate de aproape 50 de miliarde de lei (11 mld. euro), respectiv circa 60% din totalul pieţei. Podiumul este în continuare disputat de Kaufland, Carrefour şi Lidl. În a doua parte a topului au intervenit o serie de schimbări, Profi şi Mega Image urcând câteva poziţii. La jumătatea anului lanţul belgian de supermarketuri şi magazine de proximitate Mega Image posta o creştere de peste 30% a businessului, care dacă s-a menţinut şi în semestrul secund a dus business la circa 4,6 mld. lei, adică peste 1 mld. euro. Mega Image ar deveni cel de-al şaselea retailer „miliardar în euro“, după Kaufland, Carrefour, Lidl, Auchan şi Metro. Începând cu 2017, în acest club select ar putea intra şi Profi dacă reţeaua îşi atinge obiectivele anunţate.

Sursa: Ziarul Financiar 

FIC: Companiile cu capital străin angajează o treime din forța de muncă din mediul privat din România

Companiile cu capital străin angajează o treime din forța de muncă din mediul privat, respectiv 1,2 milioane de persoane, reiese dintr-un studiu realizat de Consiliul Investitorilor Străini (FIC) și Academia de Studii Economice din București (ASE). Deși există percepția unui volum ridicat al investițiilor străine directe (ISD), România are al doilea cel mai mic stoc de ISD pe locuitor din regiune, de 3.130 de euro, după Bulgaria. Cehia, Polonia și Ungaria au pornit de la valori ale stocului de ISD semnificativ mai mari decât România și Bulgaria, explică investitorii străini, unul dintre argumente fiind acela că privatizările s-au realizat într-un ritm mai accelerat în primele țări, astfel, acestea au atras mai multe ISD. Conform studiului „Privatization and Restructuring in Central and Eastern Europe” realizat de Banca Mondială, în anul 1997, 15% din firmele din sectorul industriei prelucrătoare românești erau privatizate în 1995 și 8% din cele bulgare, în timp ce în Polonia, Ungaria și Cehia procentul era de peste 60%.

Sursa: NewMoney 

Cine sunt greii din real-estate: Zece dezvoltatori au portofolii imobiliare de peste 5 miliarde de euro

Cei mai mari zece dezvoltatori din real-estate deţin proprietăţi care valorează peste 5,3 miliarde de euro, potrivit celor mai recente date analizate de ZF. Străinii sunt cei care domină topul, doar două companii cu acţionariat românesc – Iulius Group (Iulian Dascălu) şi Genesis Develop­ment (Liviu Tudor) – regăsindu-se printre „giganţi“. Clasamentul este condus de sud-africanii de la NEPI, care deţin în România, printre altele, centrele comerciale Pro­me­na­da şi Mega Mall. Compania a fost, de altfel, şi autorul uneia din­tre cele mai mari tranzacţii din retail anul trecut, când a pre­luat mallul Shopping City Sibiu de la britanicii de la Argo Real Estate, într-o tranzacţie de 100 mil. euro. Cu un porto­fo­liu de aproape 2 mld. euro, care cuprinde pro­iecte de retail şi de birouri, NEPI şi-a păstrat prima poziţie şi în 2016 în rândul jucătorilor din real-estate, majorându-şi por­tofoliul cu 2 mil. euro faţă de 2015. În top se mai înscrie fondul de investiţii Globalworth, al omu­lui grec de afaceri Ioannis Papalekas, care a finalizat anul trecut cu un portofoliu în valoare de 977,5 mil. euro din proprietăţile deţinute în România. Printre străinii din top se mai numără austriecii de la Immofinanz, CA Immo, S Immo, israelienii de la AFI Europe, suedezii de la Skanska şi turcii de la Anchor Grup, dezvoltatorii primului mall din România, Bucureşti Mall.

Sursa: Ziarul Financiar 

Raiffeisen Bank şi EximBank finanţează construcţia unui terminal pentru cereale în Portul Constanţa, în valoare de 33,6 milioane de euro

Raiffeisen Bank şi EximBank au încheiat un acord de credit în valoare de 33,6 milioane de euro cu compania Comvex S.A., destinat finanţării proiectului ‘Terminal de cereale în Portul Constanţa, Dana 80’, suma finanţării fiind subscrisă în mod egal de cele două bănci, potrivit unui comunicat. Creditul de investiţii acordat de consorţiul bancar beneficiază de o garanţie emisă de EximBank în numele şi contul statului român, în valoare de 18,2 milioane de euro. Finanţarea este acordată pe o perioada de 10 ani şi are că obiect dezvoltarea şi ulterior operarea de către Comvex S.A. a unui Terminal de cereale cu o capacitate de stocare de 200.000 de tone, iar investiţia totală este de peste 45 de milioane de euro. În completarea finanţării bancare, Comvex S.A. a obţinut fonduri de pe piaţa de capital care i-au permis o contribuţie proprie în valoare de peste 8 milioane de euro.

Sursa: Economica.net 

Rețeaua Regina Maria a investit peste 70 de milioane de euro în dezvoltarea sistemului medical național

Bilanțul investițiilor realizate de Rețeaua de sănătate Regina Maria în perioada 2010-2017 a ajuns la peste 70 de milioane de euro, cifră în care sunt incluse modernizările sau extinderea locațiilor deja existente, dotarea acestora cu aparatură medicală de ultimă generație, dar și deschiderea de noi unități. Furnizorul medical privat cu 37 de locații proprii, peste 2 milioane de pacienți și peste 400.000 de abonați corporate și vizează extinderea rețelei și dublarea valorilor până în anul 2020, atât pentru numărul de locații și de pacienți, cât și pentru portofoliul de abonați. În 2017, Regina Maria își propune o creștere de 15% a numărului de abonamente corporate.

Sursa: New Money