România, între „aterizare forțată” și „decolare amânată”

0
4


În februarie 2018, Comisia Europeană avertiza România că riscă o așa-zisă „aterizare forțată”, după ce creșterea economică record fusese alimentată de un hiperconsum. De altfel, parașuta de siguranță a României între anii 2015 și 2017 fusese ritmul susținut de creștere economică pe modelul aruncării de lichidități în piață și al volumului masiv al consumului (public și privat). Dar găurile amenințătoare pentru zborul în siguranță al economiei românești ițite încă din 2018 în pânza „parașutei” s-au lărgit atât de mult, încât economia națională a fost trântită la pământ odată cu sosirea factorului neprevăzut (pandemia și lockdownul), iar azi nu prea dă semne serioase că poate ridica din nou nasul în vânt.

Perspectivele globale au un nivel ridicat de incertitudine, riscurile de evoluție negativă domină previziunile economice, iar situația la nivel autohton s-a schimbat fundamental. Potrivit analiștilor Comisiei Europene, economia întregii UE va crește cu 3,7% în 2021 și cu 3,9% în 2022, iar economia zonei euro va crește cu 3,8% atât în 2021, cât și în 2022. În ceea ce privește România, PIB-ul va crește cu 3,8% în 2021, respectiv cu 4% în 2022. În privința inflației, în cazul României, în 2021 se va înregistra o ușoară creștere la 2,6%, fiind urmată de o ușoară scădere la 2,4% în 2022.
Europa – și România, implicit – se confruntă în continuare cu pandemia de COVID-19. Creșterea numărului de cazuri, împreună cu apariția noilor tulpini mai contagioase ale coronavirusului, obligă multe guverne să reintroducă măsuri de carantinare locală sau mai extinsă. Derularea campaniilor naționale de vaccinare aduce câteva note de optimism, însă economia resimte din plin frica investitorilor. Prudența lor ține banii „ascunși”, iar diminuarea volumului investițiilor ține la sol o economie care abia așteaptă să decoleze după blocajul impus în 2020.

Experții sunt de părere că economiile UE și din zona euro, în contracție în primul trimestru al anului 2021, ar putea da semne de repornire odată cu venirea primăverii, pe măsură ce programele de vaccinare progresează și măsurile de limitare a răspândirii virusului se vor relaxa treptat. Totuși, impactul economic al pandemiei rămâne inegal de la un stat membru la altul și se preconizează, de asemenea, că ritmul redresării va varia în mod semnificativ. Iar acest lucru este ușor de observat acasă, în România, unde este de așteptat o revenire semnificativă a consumului privat abia din a doua jumătate a anului 2021, deoarece lansarea vaccinărilor ar trebui să permită ridicarea treptată a restricțiilor. De asemenea, speranța constă și într-un nivel ridicat al investițiilor și pe fondul posibilității accesării de semnificative fonduri europene destinate redresării.

Din păcate, sărăcia rămâne la un nivel ridicat, iar creșterea economică este ținută în frâu de un grad ridicat de inegalitate și de căderea multor entități antreprenoriale din câteva sectoare economice relevante pentru PIB. În plus, fie clare, dar contestate, fie bâlbâite și nefolositoare, deciziile de politică economică și fiscală sporesc incertitudinile și înnegurează orizontul. Odinioară avertizată cu „aterizarea forțată”, economia românească este astăzi țintuită la sol și cu puține șanse să execute o decolare anul acesta.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here