Banca Europeană de Investiții și Banca Națională a Croației au avertizat că adoptarea mai rapidă a inteligenței artificiale va fi esențială pentru competitivitatea pe termen lung a economiei croate, în timp ce datele prezentate la o conferință comună arată un decalaj clar între nivelul ridicat al investițiilor și utilizarea efectivă a AI în firme. Potrivit EIB Investment Survey 2025 pentru Croația, 89% dintre companii investesc, ușor peste media UE, dar doar aproximativ una din cinci folosește în mod sistematic AI generativă, sub media europeană.

Pe scurt

1. EIB și banca centrală croată spun că AI este esențială pentru competitivitatea pe termen lung a Croației.

2. 89% dintre firmele croate investesc, ușor peste media UE.

3. Doar aproximativ una din cinci firme folosește sistematic AI generativă.

4. Barierele identificate includ accesul limitat la finanțare, lipsa competențelor, date fragmentate și incertitudinea de reglementare.

5. EIB leagă acest efort de programele TechEU și InvestAI, care vizează mobilizarea de capital pentru inovare și infrastructură AI în UE.

Conferința organizată la 31 martie de EIB Group și Hrvatska narodna banka, sub titlul „Shaping Croatia’s AI-Ready Economy: Financing, Skills and Policies”, a reunit factori de decizie, instituții financiare și lideri de business în jurul unei idei centrale: AI nu mai este tratată ca un subiect pur tehnologic, ci ca o condiție pentru productivitate, salarii mai mari și creștere economică mai rezilientă și mai sustenabilă. Discuțiile s-au concentrat pe instrumente de finanțare, politici publice, cadre de reglementare și mobilizarea investițiilor private, cu un accent special pe firmele mici și pe ecosistemul local de inovare.

Mesajul politic și economic transmis de oficialii prezenți a fost că problema nu este doar tehnologia în sine, ci capacitatea economiei de a o integra la scară. Vicepreședintele EIB, Marko Primorac, a declarat: „Accelerarea adoptării AI este esențială pentru competitivitatea pe termen lung a Croației. Acest lucru necesită investiții susținute nu doar în tehnologie, ci și în piețe de capital, dezvoltarea competențelor și o cooperare mai strânsă între instituțiile publice, partenerii financiari și industrie.” Comunicatul notează și că evenimentul a marcat prima apariție publică a lui Primorac în noul său rol de vicepreședinte al EIB.

Guvernatorul băncii centrale croate, Boris Vujčić, a pus accentul pe obstacolele concrete din economie. El a spus: „Multe firme, mai ales cele mici, se confruntă cu provocări reale în adoptarea AI: acces limitat la finanțare, lipsa forței de muncă specializate, date fragmentate și incertitudine de reglementare. În unele cazuri, există și o lipsă de claritate cu privire la ceea ce AI poate livra în mod realist.” El a adăugat că depășirea acestor bariere cere un efort coordonat în jurul a trei piloni, finanțare, competențe și politici, avertizând totodată și asupra riscurilor legate de dependența excesivă de AI și de implicațiile pentru piața muncii. „Așadar, da, ar trebui să adoptăm AI, dar cu ambiție și cu prudență în același timp”, a spus Vujčić.

Datele prezentate de economistul-șef al grupului EIB, Debora Revoltella, întăresc acest diagnostic. Deși companiile croate continuă să investească într-un ritm ridicat, utilizarea AI generative rămâne concentrată în mare parte în procese interne și nu este încă răspândită la un nivel care să schimbe semnificativ productivitatea. Revoltella a declarat: „Croația poate construi pe competențele sale solide în inginerie și pe sectorul tehnologic activ pentru a accelera adoptarea AI. Succesul va fi esențial pentru creșterea productivității, trecerea către activități cu valoare adăugată mai mare și consolidarea integrării în lanțurile valorice europene și globale, susținând crearea sustenabilă de locuri de muncă și creșterea pe termen lung a veniturilor croaților.”

Comisia de analiză a EIB leagă dosarul croat de o agendă europeană mai largă. Potrivit EIB Investment Report 2025/2026, instrumentarul de politică include aprofundarea pieței interne, construirea Uniunii economiilor și investițiilor pentru a simplifica finanțarea paneuropeană, în special pentru scale-up-uri, transformarea pieței energiei și valorificarea potențialului AI. Raportul recomandă și reducerea birocrației pentru a scădea costurile firmelor și a accelera digitalizarea, precum și co-investiții în competențe, prezentate ca facilitatori-cheie ai transformării digitale.

Comunicatul plasează și Croația într-o discuție mai amplă despre rolul EIB în ecosistemul european AI. Grupul BEI spune că, prin programul TechEU, intenționează să pună la dispoziție 70 de miliarde de euro sub formă de equity, quasi-equity, împrumuturi și garanții în perioada 2025-2027, cu obiectivul de a mobiliza până la 250 de miliarde de euro în investiții totale pentru inovare, inclusiv în AI, digitalizare, semiconductori și tehnologii avansate. Numai în 2025, grupul a furnizat peste 22 de miliarde de euro pentru inovare și digitalizare, inclusiv pentru tehnologii bazate pe AI și modele de afaceri bazate pe date.

În paralel, EIB subliniază cooperarea sa cu Comisia Europeană în cadrul inițiativei InvestAI, care urmărește mobilizarea a 20 de miliarde de euro în fonduri publice pentru dezvoltarea a până la cinci gigafabrici AI în Uniunea Europeană. Comunicatul notează că EIB poate contribui prin consiliere și prin cofinanțare menită să atragă capital privat. În această logică, cazul croat este prezentat nu ca o excepție națională, ci ca un exemplu de provocare europeană mai largă, cum poate fi transformată investiția generală ridicată într-o adopție reală și productivă a AI, în special în firmele mai mici.

Banca Europeană de Investiții este brațul financiar al Uniunii Europene, deținut de cele 27 de state membre. Potrivit informațiilor de background din comunicat, grupul EIB a semnat în 2025 finanțări și servicii de consiliere de 100 de miliarde de euro pentru peste 870 de proiecte, inclusiv în digitalizare și inovație tehnologică.

Mesajul conferinței de la Zagreb este că, în Croația, problema nu mai este doar nivelul general al investițiilor, ci transformarea acestora în adopție tehnologică avansată. Datele EIB indică o economie în care firmele continuă să investească peste media UE, dar în care AI generativă este încă utilizată limitat, ceea ce transformă finanțarea, competențele și cadrul de reglementare în variabile centrale pentru competitivitate.