Comisia Europeană a publicat date preliminare care arată că aproximativ 19.400 de persoane și-au pierdut viața pe drumurile din Uniunea Europeană în 2025, cu 3% mai puține decât în 2024, adică cu aproximativ 580 de decese mai puțin. În același timp, datele arată că România continuă să se afle printre statele membre cu cele mai ridicate rate de mortalitate rutieră, cu 68 de decese la un milion de locuitori, alături de Bulgaria și Croația, chiar dacă a înregistrat o scădere de 12% față de anul precedent și de 30% față de 2019.

Pe scurt

1. Uniunea Europeană a înregistrat aproximativ 19.400 de decese rutiere în 2025, cu 3% mai puține decât în 2024.

2. România a avut 68 de decese la un milion de locuitori în 2025, una dintre cele mai ridicate rate din UE, dar a înregistrat o scădere de 12% față de 2024.

3. Potrivit Comisiei, România se află, împreună cu Belgia, Bulgaria, Danemarca și Polonia, printre statele aflate în prezent pe traiectoria obiectivului de reducere cu 50% a numărului deceselor până în 2030.

4. Drumurile rurale rămân cele mai periculoase în UE, concentrând 53% din totalul deceselor rutiere, față de 38% în zonele urbane și 8% pe autostrăzi.

5. În orașe, utilizatorii vulnerabili ai drumului, pietoni, bicicliști, utilizatori de vehicule motorizate pe două roți și de dispozitive de mobilitate personală, reprezintă 70% din totalul deceselor rutiere.

Datele publicate de Comisie confirmă că Uniunea Europeană continuă să avanseze lent în reducerea mortalității rutiere, însă ritmul rămâne insuficient pentru atingerea obiectivului asumat de înjumătățire a numărului deceselor și al rănirilor grave până în 2030. Față de anul de referință 2019, scăderea la nivelul UE este de 15%, iar comparativ cu media perioadei 2017-2019, reducerea este de 16%. Pe graficul publicat de Comisie, ținta pentru 2030 ar presupune coborârea numărului anual de decese la aproximativ 11.400, departe de nivelul preliminar de 19.400 raportat pentru 2025.

Accentul asupra României rămâne puternic, pentru că, în pofida ameliorării din ultimul an, țara continuă să aibă una dintre cele mai slabe performanțe din Uniune în materie de siguranță rutieră. Cu 68 de decese la un milion de locuitori, România se situează peste media europeană de 43 și imediat sub Bulgaria, care a înregistrat 71, și peste Croația, cu 67. Totuși, în evaluarea Comisiei, România este printre statele care sunt momentan pe traseul compatibil cu reducerea la jumătate a mortalității rutiere până în 2030, după un recul de 30% față de 2019 și de 32% față de media 2017-2019.

Această dublă imagine, progres statistic și poziționare încă foarte slabă în clasamentul european, este una dintre ideile centrale ale noilor date. România se îmbunătățește, dar pleacă de la un nivel foarte ridicat al riscului rutier. Comparativ, Suedia și Danemarca rămân statele cu cele mai sigure drumuri din Uniune, cu 20, respectiv 23 de decese la un milion de locuitori, în timp ce alte state au înregistrat în 2025 evoluții foarte diferite, de la scăderi puternice în Estonia, minus 38%, și Grecia, minus 22%, până la creșteri semnificative în Slovenia, Malta, Țările de Jos, Austria, Lituania sau Cipru.

Comisia subliniază că reducerea de 3% consemnată în 2025 este relevantă și în contextul creșterii numărului de vehicule aflate în circulație și al kilometrilor parcurși pe drumurile europene. Cu toate acestea, evaluarea Bruxelles-ului este clară, majoritatea statelor membre nu sunt încă pe drumul cel bun pentru a-și atinge țintele din 2030. Pentru România, faptul că apare printre țările considerate momentan pe traiectorie nu schimbă faptul că nivelul absolut al mortalității rutiere rămâne foarte ridicat și continuă să indice probleme structurale persistente.

Distribuția deceselor pe tipuri de drum arată și unde persistă cele mai mari vulnerabilități. Datele disponibile pentru 2024, folosite de Comisie pentru profilul de risc, indică faptul că 53% dintre decesele rutiere s-au produs pe drumuri rurale, 38% în mediul urban și 8% pe autostrăzi. Această structură sugerează că siguranța infrastructurii rutiere și comportamentul în trafic pe drumurile din afara localităților continuă să fie o problemă majoră la nivelul Uniunii, inclusiv pentru statele cu rate ridicate de mortalitate.

În zonele urbane, povara cade într-o măsură disproporționată asupra utilizatorilor vulnerabili ai drumului. Comisia arată că pietonii, bicicliștii, utilizatorii de vehicule motorizate pe două roți și cei care folosesc dispozitive de mobilitate personală reprezintă 70% din totalul deceselor în mediul urban. Tot Comisia precizează că accidentele mortale din orașe apar covârșitor în coliziuni care implică autoturisme și camioane, ceea ce pune presiune suplimentară pe politicile urbane de calmare a traficului și de protecție a categoriilor expuse.

Profilul victimelor rutiere la nivel european rămâne la fel de dezechilibrat. Bărbații reprezintă 77% dintre cei decedați în accidente rutiere, femeile 23%. De asemenea, Comisia atrage atenția asupra ponderii disproporționat de mari a tinerilor între 18 și 24 de ani și a persoanelor de peste 65 de ani în mortalitatea rutieră, mai ales în rândul pietonilor și bicicliștilor. În ansamblu, șoferii și pasagerii din autoturisme reprezintă 44% din totalul deceselor, utilizatorii de vehicule motorizate pe două roți 21%, pietonii 18%, iar bicicliștii 9%. În plus, Comisia notează că, deși dispozitivele de mobilitate personală reprezintă doar 1% din total, numărul deceselor asociate acestora, în principal trotinete electrice, a crescut semnificativ între 2021 și 2024.

Executivul european estimează că pentru fiecare persoană decedată există aproximativ cinci persoane rănite grav. Aceasta înseamnă că în jur de 100.000 de oameni suferă anual răni grave în accidente rutiere în UE. Dincolo de bilanțul mortalității, presiunea asupra sistemelor medicale și a costurilor sociale rămâne astfel foarte ridicată.

Comisarul european pentru transport sustenabil și turism, Apostolos Tzitzikostas, a declarat că „Siguranța rutieră este o responsabilitate comună. Reducerea constantă a numărului deceselor pe drumurile din UE arată că eforturile noastre comune produc rezultate. Dar fiecare viață pierdută anul trecut pe drumurile noastre este una prea multe. Trebuie să ne intensificăm activitatea împreună cu statele membre, industria și utilizatorii drumurilor pentru a face drumurile noastre mai sigure și pentru a menține Europa ferm pe drumul către obiectivul nostru de zero decese rutiere până în 2050.”

Pentru România, lectura politică a acestor date este complicată. Pe de o parte, Comisia recunoaște o evoluție suficient de bună pentru a plasa țara între cele aflate momentan pe traiectorie către ținta 2030. Pe de altă parte, faptul că România rămâne printre cele mai periculoase state membre arată că reducerea statistică nu este încă suficientă pentru a schimba fundamental poziția țării în Uniune. Altfel spus, România avansează, dar pornește încă de la un nivel de risc semnificativ mai ridicat decât media europeană.

În 2018, Uniunea Europeană și-a fixat obiectivul de a reduce cu 50% numărul deceselor rutiere și al rănirilor grave până în 2030, precum și ținta pe termen lung de a ajunge la zero decese rutiere până în 2050, sub conceptul „Vision Zero”. Comisia a publicat în 2026 și un raport de etapă privind aplicarea cadrului european de politică în materie de siguranță rutieră, concluzia fiind că există progres, dar că ritmul actual rămâne insuficient.

Siguranța rutieră este descrisă de Comisie drept o responsabilitate comună între Uniune și statele membre. Autoritățile naționale și locale gestionează cea mai mare parte a intervențiilor de zi cu zi, însă UE stabilește reguli privind infrastructura, vehiculele, examinarea și acordarea permiselor de conducere, coordonează cooperarea transfrontalieră și schimbul de bune practici și finanțează proiecte de siguranță rutieră. Inițiativele recente la nivel european includ cerințe actualizate pentru permisele de conducere, o mai bună aplicare transfrontalieră a normelor rutiere și o propunere de consolidare a controlului tehnic al vehiculelor.

Datele pentru 2025 sunt preliminare și vor fi confirmate în toamna anului 2026. Comisia precizează că unele cifre sunt estimate și că pentru anumite state există limitări de acoperire, inclusiv în cazul Spaniei și al Țărilor de Jos. Chiar și cu aceste rezerve, imaginea generală rămâne clară, Uniunea Europeană salvează vieți pe șosele, dar nu încă în ritmul necesar, iar România continuă să fie una dintre marile probleme nerezolvate ale siguranței rutiere europene.