Parchetul European, prin biroul său din Ljubljana, investighează o presupusă fraudă cu fonduri UE destinate centralelor fotovoltaice mici, după ce autoritățile au identificat nereguli într-o schemă de cofinanțare susținută din Fondul de coeziune. Ancheta vizează atât o tentativă de fraudă legată de o cerere de plată de 215.265,37 euro care a fost blocată, cât și alte patru aplicații în baza cărora aceeași companie a primit în total 955.275,90 euro.

Pe scurt

1. EPPO investighează în Slovenia o presupusă fraudă cu fonduri UE pentru centrale fotovoltaice mici.

2. O cerere de plată de 215.265,37 euro a fost oprită după apariția unor suspiciuni privind încălcarea condițiilor licitației și autenticitatea documentelor.

3. Ancheta a arătat că aceeași companie a depus cinci aplicații în cadrul aceleiași scheme, iar în baza a patru dintre ele a primit plăți totale de 955.275,90 euro.

4. În urma perchezițiilor, autoritățile au ridicat documente, date electronice și echipamente, iar toate persoanele vizate beneficiază de prezumția de nevinovăție.

Potrivit EPPO, investigația a început de la nereguli identificate într-o licitație publică pentru cofinanțarea unor centrale fotovoltaice mici. În timpul verificării unei cereri de plată de 215.265,37 euro, autoritățile au constatat că societatea solicitantă ar fi plasat comenzi ferme pentru echipamente înainte de depunerea cererii de finanțare, ceea ce ar fi încălcat condițiile schemei. În plus, alte documente prezentate în dosar au ridicat suspiciuni privind autenticitatea lor, motiv pentru care în acest caz nu a fost făcută nicio plată.

Ancheta a mers însă mai departe și a descoperit un posibil model repetitiv. EPPO spune că, între septembrie 2022 și ianuarie 2023, aceeași companie a depus cinci aplicații în cadrul aceleiași scheme, pentru instalații amplasate în locații diferite, toate pe acoperișurile unui lanț de supermarketuri. Potrivit investigației, compania a declarat în mod fals că panourile solare urmau să fie furnizate de o societate terță, în timp ce, în realitate, echipamentele ar fi fost furnizate chiar de solicitant.

Acest detaliu este esențial în economia dosarului, pentru că regulile licitației cereau ca echipamentele să fie furnizate și instalate de terți independenți, în condiții de piață. În lectura EPPO, dacă solicitantul și furnizorul real sunt aceeași entitate, condiția de independență a fost încălcată, iar mecanismul de atribuire a subvenției ar fi fost deturnat. Astfel, cazul nu privește doar o simplă eroare administrativă, ci o presupusă manipulare a criteriilor de eligibilitate ale schemei de finanțare.

Parchetul European precizează că, pe baza a patru dintre aceste cinci aplicații, compania a primit plăți totale de 955.275,90 euro. Aceasta înseamnă că, deși una dintre cereri a fost blocată înainte de decontare, o parte semnificativă a schemei de finanțare a produs deja efecte financiare concrete pentru bugetul UE. Din punct de vedere jurnalistic, acest element mută dosarul din zona unei tentative izolate în cea a unui caz care ar putea implica fonduri europene deja plătite și potențial recuperabile.

În această săptămână, la solicitarea EPPO, Direcția de poliție din Celje a efectuat percheziții domiciliare și la sediile unor companii, precum și în vehicule. În urma acestor acțiuni, anchetatorii au ridicat documente, date electronice și dispozitive. Comunicatul nu precizează câți suspecți sunt vizați și nici dacă au fost formulate acuzații sau dispuse rețineri, dar arată că investigația a intrat într-o fază operațională cu măsuri probatorii directe.

Cazul este relevant și pentru că vizează un domeniu puternic politizat și susținut financiar la nivel european, tranziția energetică și energia regenerabilă. Fondurile pentru centrale fotovoltaice mici fac parte din efortul mai larg al Uniunii de a accelera producția de energie curată și de a reduce dependența de combustibili fosili. Tocmai de aceea, o anchetă privind utilizarea incorectă a acestui tip de finanțare are o încărcătură politică mai mare decât una pur contabilă, întrucât afectează credibilitatea mecanismelor prin care Bruxellesul încearcă să sprijine tranziția verde la nivel local și regional.

Comunicatul EPPO nu oferă detalii despre eventuale prejudicii finale calculate în acest stadiu, dar faptele descrise indică două paliere distincte. Pe de o parte, există o cerere de plată respinsă înainte de decontare, ceea ce arată că unele mecanisme de control au funcționat. Pe de altă parte, există patru aplicații aprobate și plătite, ceea ce sugerează că presupusele încălcări ale regulilor nu au fost detectate la timp în toate cazurile. Această combinație face din dosar un exemplu util pentru discuția mai largă despre cât de robust este sistemul de verificare a fondurilor europene într-un sector cu puternică presiune de investiții și implementare rapidă.

Parchetul European reamintește în final că toate persoanele vizate sunt prezumate nevinovate până la o hotărâre definitivă a instanțelor competente din Slovenia. Instituția subliniază și că este biroul independent de urmărire penală al Uniunii Europene, responsabil cu investigarea, urmărirea penală și trimiterea în judecată a infracțiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale UE. În acest sens, cazul din Slovenia ilustrează modul în care fondurile din politica de coeziune, inclusiv cele orientate spre proiecte verzi, intră sub incidența mecanismelor europene de control penal atunci când apar suspiciuni de fraudă.