Parlamentul European a adoptat miercuri o rezoluție prin care cere aprofundarea parteneriatului strategic dintre Uniunea Europeană și Canada, argumentând că, în actualele turbulențe ale ordinii internaționale, relația bilaterală trebuie ridicată la un nou nivel, prin cooperare mai strânsă în domeniul securității și apărării, sprijin coordonat pentru Ucraina, apărarea instituțiilor multilaterale, consolidarea cooperării în Arctica și accelerarea ratificării acordului comercial CETA.

Pe scurt

1. Rezoluția a fost adoptată cu 482 de voturi pentru, 108 împotrivă și 42 de abțineri.

2. Eurodeputații cer implementarea deplină a parteneriatului UE-Canada în materie de securitate și apărare, în completarea eforturilor NATO.

3. Parlamentul cere sprijin sporit și coordonat pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, inclusiv prin G7 și Coalition of the Willing.

4. Rezoluția solicită celor 10 state membre care nu au ratificat încă CETA să o facă rapid, înainte de aniversarea a 10 ani, în 2027, de la aplicarea provizorie a acordului.

5. Textul cere o cooperare mai strânsă în Arctica, exprimă îngrijorare față de militarizarea regiunii și solicită eforturi comune pentru protejarea autonomiei Groenlandei.

Parlamentul își construiește poziția plecând de la ideea că UE și Canada împărtășesc interese și valori comune și că deteriorarea mediului strategic global impune o relație mai profundă și mai operațională. În acest cadru, rezoluția spune că Uniunea trebuie să ridice parteneriatul său strategic cu Canada la un nou nivel.

Dimensiunea de securitate este centrală în text. Eurodeputații cer o cooperare mai strânsă cu Canada pentru a răspunde unor amenințări precum războiul Rusiei împotriva Ucrainei, atacurile hibride, terorismul, interferențele străine, dar și afirmarea Chinei și coerciția sa economică. În acest context, Parlamentul insistă asupra implementării integrale a parteneriatului UE-Canada în domeniul securității și apărării și spune că acesta trebuie să completeze eforturile NATO, inclusiv prin inițiative precum Security Action for Europe, SAFE, și planul ReArm Europe, Defence Readiness 2030.

Rezoluția acordă un spațiu amplu Ucrainei. Parlamentul cere ca Uniunea și Canada să își intensifice sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, în special prin G7 și Coalition of the Willing. Textul solicită de asemenea coordonarea sancțiunilor și a eforturilor diplomatice pentru izolarea suplimentară a Rusiei, dar și consolidarea relației comune cu Statele Unite.

Pe lângă Rusia, documentul extinde cooperarea strategică UE-Canada și spre dosarul chinez. Eurodeputații cer o coordonare mai strânsă pentru a face față provocărilor venite din partea Chinei, inclusiv în Balcanii de Vest. În același timp, ei susțin o implicare mai puternică în Indo-Pacific și eforturi comune pentru o pace justă și durabilă în Orientul Mijlociu.

Un alt pilon al rezoluției este apărarea multilateralismului. Parlamentul subliniază importanța protejării instituțiilor-cheie ale ordinii internaționale, între care Națiunile Unite, Curtea Penală Internațională, Organizația Mondială a Comerțului, NATO, precum și formatele G7 și G20. Mesajul politic este că parteneriatul UE-Canada trebuie să funcționeze și ca instrument de apărare a sistemului multilateral într-un moment de fragmentare geopolitică.

Textul acordă o atenție specială Arcticii. Eurodeputații cer o cooperare mai profundă în regiune, își exprimă îngrijorarea față de militarizarea Arcticii și susțin eforturi comune pentru a proteja autonomia Groenlandei într-un context de interes geopolitic în creștere.

Dimensiunea economică a relației este abordată în partea finală a rezoluției. Parlamentul spune că beneficiile CETA trebuie promovate mai puternic și cere consolidarea cooperării energetice dintre UE și Canada. În același timp, eurodeputații solicită celor 10 state membre care nu au ratificat încă acordul comercial să facă acest lucru rapid, înainte de împlinirea, în 2027, a 10 ani de la aplicarea sa provizorie.

Raportorul Tobias Cremer rezumă logica politică a textului într-o formulare foarte directă. El spune că „Canada este poate cea mai europeană țară din afara Europei. Și astăzi putem spune că este mai europeană ca niciodată, datorită intereselor noastre strategice comune și provocărilor comune cu care ne confruntăm.” În aceeași declarație, el descrie lumea actuală ca fiind modelată de „o Rusie dependentă de război, o Chină asertivă și un aliat american tot mai imprevizibil” și afirmă că europenii și canadienii știu că „ne putem proteja interesele și securitatea, în Arctica, în Ucraina, când vine vorba de schimbările climatice și Groenlanda, doar stând împreună și aprofundând cooperarea noastră”. Concluzia sa este explicită: „A venit momentul ca această apropiere strategică să fie transformată într-o alianță euro-canadiană mai profundă.”

Rezoluția vine într-un moment în care Parlamentul European încearcă să redefinească prioritățile externe ale Uniunii în jurul unor parteneriate cu state considerate apropiate politic și strategic. În cazul Canadei, textul combină trei dimensiuni care până acum au fost adesea tratate separat, securitate și apărare, comerț și energie, respectiv apărarea ordinii multilaterale.

Miza politică a rezoluției este să transforme relația UE-Canada dintr-un parteneriat deja solid într-o relație mai structurată și mai operațională, într-un context marcat de războiul din Ucraina, presiunile Chinei, tensiunile din Arctica și incertitudinea privind relația transatlantică. În această logică, ratificarea completă a CETA, cooperarea energetică și parteneriatul de securitate sunt prezentate ca părți ale aceleiași repoziționări strategice.