Parlamentul European a adoptat miercuri două rapoarte prin care cere construirea unei piețe unice autentice a apărării la nivelul UE, reducerea dependenței de furnizori din afara Uniunii, utilizarea unei abordări de tip „Buy European” în achizițiile militare și lansarea rapidă a proiectelor europene majore de pregătire militară, în contextul în care eurodeputații avertizează că Uniunea se confruntă cu deficite persistente de capabilități în domenii precum apărarea aeriană și antirachetă, artileria, muniția, dronele, mobilitatea militară, cyber și inteligența artificială.

Pe scurt

1. Raportul privind piața unică a apărării a fost adoptat cu 393 de voturi pentru, 169 împotrivă și 67 abțineri.

2. Raportul privind proiectele europene majore de pregătire militară a fost adoptat cu 448 de voturi pentru, 122 împotrivă și 38 abțineri.

3. Eurodeputații susțin o abordare „Buy European” pentru a întări baza tehnologică și industrială europeană de apărare.

4. Parlamentul cere ca Ucraina să fie tratată ca parte integrantă a pieței europene a apărării.

5. Eurodeputații solicită Comisiei să clarifice obiectivele, guvernanța, calendarul și finanțarea pentru proiectele European Drone Defence Initiative, Eastern Flank Watch, Air Defence Shield și Defence Space Shield.

Parlamentul își formulează poziția în două direcții complementare, una industrială și una operațională, dar le plasează în interiorul aceleiași logici politice, construirea unei uniuni europene a apărării care să reducă fragmentarea pieței, să crească eficiența cheltuielilor militare și să închidă lacunele critice de capabilități.

Primul raport stabilește viziunea eurodeputaților pentru o piață unică a apărării mai puternică și mai integrată. Documentul cere finanțare europeană sporită și pe termen lung, achiziții comune, management comun pe întreg ciclul de viață al echipamentelor, simplificarea reglementărilor și stimulente pentru integrarea transfrontalieră, cu scopul de a reduce dependența de furnizori non-UE. În logica raportului, aceste măsuri ar trebui să ducă la o utilizare mai eficientă a cheltuielilor de apărare, la o competitivitate mai puternică și la consolidarea autonomiei strategice și a rezilienței europene.

Pentru a elimina barierele din piață, eurodeputații susțin o abordare „Buy European” în achizițiile de apărare, argumentând că aceasta ar întări baza tehnologică și industrială europeană de apărare, ar face cererea mai predictibilă, ar crește investițiile în cercetare și dezvoltare și ar permite extinderea producției. În același registru politic, Parlamentul afirmă că Ucraina ar trebui tratată ca parte integrantă a pieței europene a apărării.

Raportul cere și reformarea regulilor de achiziții de apărare, o mai bună implementare a directivelor existente și simplificarea transferurilor intra-UE de produse de apărare prin armonizarea licențelor, certificării și recunoașterii reciproce a autorizațiilor de securitate. În același timp, eurodeputații insistă că trebuie protejată concurența loială și evitate subvențiile naționale excesive care ar putea fragmenta piața unică, în special în detrimentul IMM-urilor și al statelor membre mai mici.

Raportorul Tobias Cremer afirmă că, „Într-o nouă ordine mondială dominată de marile puteri, o piață unică europeană a apărării nu este un ideal ambițios, este o necesitate urgentă. Numai prin valorificarea deplină a potențialului pieței unice putem crea un sistem de apărare în care fiecare euro investit să producă inovație maximă, securitate și eficiență a costurilor. Autonomia Europei începe cu o piață unică a apărării.”

Al doilea raport mută accentul de pe piață pe deficitul concret de capabilități. Parlamentul afirmă că statele membre se confruntă cu lacune serioase și persistente, mai ales în apărarea aeriană și antirachetă, artilerie, rachete și muniție, drone și sisteme anti-dronă, capabilități strategice de sprijin, inclusiv pentru spațiu și infrastructură critică, mobilitate militară, cyber, inteligență artificială, război electronic, precum și în combatul terestru și maritim.

Potrivit eurodeputaților, aceste deficite slăbesc semnificativ capacitatea UE de a descuraja amenințările și de a susține operațiuni militare de mare amploare și de durată într-un context marcat de riscuri crescute de război hibrid și convențional. Raportul susține că aceste deficite trebuie abordate prin cooperare europeană consolidată în materie strategică și industrială, planificare coordonată și investiții țintite pentru a asigura pregătirea de apărare.

În acest cadru, Parlamentul le cere statelor membre participante să avanseze rapid cu lansarea proiectelor europene majore de pregătire militară prevăzute în Defence Readiness Roadmap 2030. În privința inițiativelor propuse de Comisie, European Drone Defence Initiative, Eastern Flank Watch, Air Defence Shield și Defence Space Shield, eurodeputații cer clarificări privind obiectivele, guvernanța, calendarul și finanțarea. Raportul le prezintă drept instrumente-cheie pentru reducerea lacunelor de capabilități, consolidarea bazei tehnologice și industriale europene de apărare, alinierea eforturilor naționale la prioritățile UE și NATO și avansarea către o veritabilă uniune europeană a apărării.

Raportoarea Lucia Annunziata argumentează că, „Conflictele de astăzi au un chip cu totul nou și generează amenințări cu totul noi. Noile tehnologii transformă strategiile, ducând către miniaturizarea și descentralizarea sistemelor, după cum demonstrează dronele, armele bazate pe inteligență artificială, minele inteligente și sistemele portabile de rachete. Chiar și rolul forței umane se schimbă. Ceea ce Europa poate face rapid și în comun, împreună cu toate statele membre, este să consolideze dezvoltarea tehnologiilor pentru a crea o arhitectură comună, un sistem integrat de comandă, control, comunicații, informații, supraveghere și recunoaștere, capabil să permită forțelor europene să acționeze împreună eficient și coerent, creând operațiuni comune între toate statele și cu NATO.”

Prin cele două rapoarte, Parlamentul încearcă să lege mai strâns dimensiunea industrială a apărării de cea operațională. Mesajul politic este că fără o piață comună, fără reguli simplificate, fără cerere europeană mai predictibilă și fără proiecte comune de anvergură, Uniunea nu va putea reduce dependența externă și nici nu va putea răspunde coerent noilor amenințări militare și tehnologice.

Ambele rapoarte au fost pregătite în cadrul Comisiei pentru securitate și apărare a Parlamentului European și vin într-un moment în care dezbaterea privind pregătirea militară a UE se mută de la formulări generale despre autonomie strategică la instrumente concrete, finanțare, achiziții, producție și capabilități.

Documentele leagă explicit integrarea pieței europene a apărării de obiectivul mai larg al unei uniuni europene a apărării și de alinierea eforturilor naționale la prioritățile UE și NATO. În acest sens, votul Parlamentului nu produce direct noi instrumente juridice, dar trasează o linie politică clară, piața internă a apărării, politica industrială și planificarea militară trebuie tratate ca elemente ale aceleiași strategii europene de pregătire până în 2030.