Comisiile pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen și pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale din Parlamentul European au adoptat un raport comun care cere măsuri pentru reducerea inegalităților de gen în domeniul îngrijirii, atât în formele formale, cât și în cele informale. Eurodeputații spun că, pe fondul schimbărilor demografice și al cererii în creștere pentru servicii de îngrijire, Uniunea și statele membre trebuie să trateze îngrijirea nu doar ca pe o problemă socială, ci și ca pe o chestiune de egalitate, ocupare și protecție socială.

Pe scurt

1. Comisiile EMPL și FEMM au adoptat raportul „advancing towards a care society: addressing the gender care gap” cu 60 de voturi pentru, 8 împotrivă și 12 abțineri.

2. Eurodeputații spun că responsabilitățile de îngrijire continuă să revină disproporționat femeilor și cer o împărțire mai echitabilă între femei și bărbați.

3. Raportul cere servicii de îngrijire accesibile, condiții de muncă mai bune în sector, protecție socială pentru îngrijitori și un plan european de acțiune pentru reducerea „gender care gap”.

4. Eurodeputații salută anunțul Comisiei privind un „European care deal” în 2027 și cer ca îngrijirea să fie tratată ca drept fundamental, nu ca privilegiu.

Raportul adoptat marți pleacă de la constatarea că responsabilitățile de îngrijire nu ar trebui să revină disproporționat femeilor. Eurodeputații cer statelor membre să asigure participarea egală a femeilor și bărbaților în toate formele de îngrijire și spun că egalitatea de gen în acest domeniu nu poate fi atinsă fără distribuirea responsabilităților, servicii de îngrijire accesibile, egalitate de remunerare, concedii parentale și formule flexibile de muncă. În același timp, ei cer campanii de conștientizare pentru a încuraja bărbații să își asume o parte egală a muncii de îngrijire, pentru a sprijini participarea femeilor pe piața muncii și pentru a combate stereotipurile tradiționale de gen.

Textul adoptat de cele două comisii mută astfel tema îngrijirii din zona strict privată în cea a politicii publice europene. Îngrijirea este prezentată ca o activitate esențială pentru funcționarea societății și economiei, dar care continuă să fie distribuită inegal și insuficient recunoscută. Parlamentarii europeni spun că această realitate afectează direct inserția profesională a femeilor, continuitatea carierei lor și nivelul de protecție socială de care beneficiază de-a lungul vieții.

Un alt element important al raportului este accentul pus pe sectorul de îngrijire ca piață a muncii. Eurodeputații cer dezvoltarea serviciilor profesionale de îngrijire și îmbunătățirea condițiilor de muncă din sector. În logica raportului, deficitul de servicii și calitatea insuficientă a condițiilor de muncă nu sunt doar probleme pentru persoanele dependente de îngrijire sau pentru familiile lor, ci și factori care alimentează dezechilibrele de gen și presiunea asupra muncii informale, desfășurate în principal de femei.

Raportul abordează și rolul lucrătorilor din afara Uniunii Europene în sectorul îngrijirii. Eurodeputații recunosc că munca de îngrijire este realizată atât de lucrători din UE, cât și de lucrători non-UE, dar spun că recrutarea internă trebuie să rămână prioritară, în timp ce migrația trebuie gestionată în funcție de nevoile pieței muncii. Ei cer canale legale și transparente de migrație, o abordare bazată pe drepturi și investiții solide în formare și integrare. În paralel, condamnă ferm toate formele de muncă nedeclarată, exploatare și ocupare precară în acest sector.

Din punct de vedere politic, documentul salută anunțul Comisiei Europene din 5 martie 2026 privind un pachet european amplu pentru îngrijire, care urmează să fie prezentat în 2027. Eurodeputații cer însă mai mult decât o simplă inițiativă-cadru și solicită un plan de acțiune care să contribuie direct la reducerea decalajului de gen în îngrijire și la sprijinirea îngrijitorilor formali și informali. Printre prioritățile menționate se numără accesul la ocupare și formare, inclusiv competențe digitale, acoperirea prin protecție socială, servicii de îngrijire a copiilor și sprijin psihosocial.

Raportul propune și o schimbare mai largă de paradigmă. Eurodeputații vorbesc despre o „care society”, o societate care valorizează îngrijirea, integrează modele diverse de asistență și acordă prioritate serviciilor bazate pe domiciliu și comunitate, solidarității între generații și vieții independente. În această viziune, accesul la îngrijire este prezentat ca drept fundamental, iar răspunsul public trebuie să fie finanțat sustenabil și construit în jurul persoanei și al drepturilor sale.

Printre cererile cele mai concrete se află și ideea unui statut european al îngrijitorilor, care să recunoască munca de îngrijire și să stabilească standarde minime la nivelul Uniunii. Eurodeputații mai spun că îngrijitorii informali trebuie recunoscuți în sistemele de pensii și de securitate socială. Este una dintre dimensiunile prin care Parlamentul încearcă să trateze îngrijirea nu doar ca muncă invizibilă, ci ca activitate cu efecte directe asupra veniturilor, carierei și riscului de sărăcie la vârsta pensionării.

Raportoarea pentru Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Eleonora Meleti, a declarat că „Credem într-o Europă căreia îi pasă: una care îi sprijină pe îngrijitori prin îmbunătățirea condițiilor de muncă, protejarea drepturilor lor, inclusiv sprijin pentru sănătatea mintală, și recunoașterea tinerilor îngrijitori. Extinderea concediului parental, investițiile în îngrijirea bazată pe comunitate și valorizarea competențelor îngrijitorilor vor permite participarea deplină a femeilor și reintegrarea lor pe piața muncii după perioade de îngrijire. Acest lucru nu este doar esențial, este o chestiune de echitate și incluziune.”

Raportoarea pentru Comisia pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen, Rosa Estaràs Ferragut, a adus în prim-plan dimensiunea numerică a dezechilibrului. „Peste 75% din toate sarcinile de îngrijire sunt realizate de femei. Trebuie să valorizăm această muncă, să îmbunătățim condițiile de muncă ale îngrijitorilor, să ne asigurăm că serviciile de îngrijire sunt accesibile, abordabile și de înaltă calitate și să facem progrese tangibile în reconcilierea acestor obiective printr-un angajament politic de a plasa îngrijirea în centrul elaborării politicilor. Îngrijirea trebuie recunoscută ca drept al omului, niciodată ca privilegiu.”

Următorul pas procedural este plenul Parlamentului European. Proiectul de raport este așteptat să fie înaintat pentru viitoarea sesiune plenară din aprilie, dacă acest calendar va fi confirmat. Chiar dacă raportul nu creează direct obligații legislative, el trasează o poziție politică a Parlamentului European într-un domeniu care combină politicile sociale, egalitatea de gen, piața muncii și sustenabilitatea sistemelor de îngrijire pe termen lung.