Parlamentul European a adoptat marți recomandările sale privind criza locuințelor din UE, într-un raport care propune soluții pentru locuințe decente, sustenabile și accesibile și cere inițiative europene care să răspundă creșterii prețurilor și deficitului de locuințe prin sprijinirea construcției și renovării.

Pe scurt

1. Raportul final al Comisiei speciale privind criza locuințelor a fost adoptat cu 367 de voturi pentru, 166 împotrivă și 84 de abțineri.

2. Eurodeputații cer ca viitorul Plan pentru locuințe accesibile al Comisiei să prevadă fonduri dedicate pentru renovare, pentru îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor rezidențiale și pentru combaterea sărăciei energetice.

3. Parlamentul cere măsuri fiscale bazate pe stimulente pentru gospodăriile cu venituri mici și medii, eliminarea barierelor fiscale pentru cumpărătorii aflați la prima achiziție și condiții fiscale care să facă mai accesibile închirierile pe termen lung.

4. Eurodeputații solicită simplificarea procedurilor de autorizare, inclusiv proceduri digitale pentru acordarea autorizațiilor și un termen de 60 de zile pentru eliberarea acestora.

5. Raportul cere o pondere adecvată a locuințelor publice și sociale în orașele UE, reguli care să echilibreze turismul și accesul la locuințe accesibile, precum și o întărire a suveranității industriale a UE în sectorul construcțiilor și renovărilor.

Raportul adoptat de plen afirmă că milioane de europeni se confruntă cu condiții de locuire precare din cauza crizei locuințelor și cere inițiative europene care să contribuie la abordarea creșterii prețurilor și a deficitului de locuințe prin sprijinirea construcției și renovării. Din punct de vedere jurnalistic, textul fixează criza locuințelor ca dosar social și economic european, nu doar ca problemă națională sau locală. Parlamentul cere o intervenție europeană care să combine politica fiscală, investițiile, regulile de piață și simplificarea administrativă.

La capitolul standarde de trai, eurodeputații cer ca Planul pentru locuințe accesibile al Comisiei să rezerve fonduri specifice pentru renovare, pentru îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor rezidențiale și pentru combaterea sărăciei energetice. Ei spun că toate locuințele noi ar trebui să respecte standarde de calitate privind izolația, eficiența energetică și calitatea aerului. Acesta este unul dintre unghiurile centrale ale raportului, locuința este tratată simultan ca problemă de accesibilitate, calitate și tranziție energetică.

Textul intervine și asupra pieței închirierilor pe termen scurt. Recunoscând proliferarea recentă a acestor închirieri, eurodeputații cer ca viitoarea legislație să găsească un echilibru între dezvoltarea turismului și asigurarea accesului la locuințe accesibile. Parlamentul cere obiective comune la nivelul UE, lăsând în același timp statelor membre, regiunilor și autorităților locale flexibilitatea de a concepe și aplica măsuri adaptate realităților teritoriale și piețelor lor imobiliare. În aceeași logică, eurodeputații spun că vor o pondere adecvată de locuințe publice și sociale în orașele UE pentru a crește accesibilitatea și oferta de locuințe pentru persoanele vulnerabile.

Raportul introduce și o dimensiune politică sensibilă privind drepturile de proprietate și drepturile chiriașilor. Parlamentul condamnă ferm squatting, ocuparea ilegală a locuințelor, și cere măsuri mai stricte pentru protejarea proprietarilor. În paralel, eurodeputații solicită statelor membre să consolideze protecția drepturilor chiriașilor, asigurând condiții echitabile și prevenind creșteri disproporționate ale chiriilor. Aici textul încearcă să echilibreze două presiuni politice distincte, protejarea proprietății și protejarea accesului la locuire.

Pe plan fiscal și investițional, eurodeputații pledează pentru măsuri fiscale bazate pe stimulente în sprijinul gospodăriilor cu venituri mici și medii, pentru eliminarea barierelor fiscale, cum sunt taxele ridicate de înregistrare pentru cumpărătorii aflați la prima achiziție, și pentru condiții fiscale care să facă mai accesibile închirierile pe termen lung. Raportul cere și mai multe investiții europene în locuințe, printr-o coordonare mai bună a finanțărilor existente și prin realocarea resurselor neutilizate din Planurile naționale de redresare și reziliență pentru a sprijini construcția și renovarea de locuințe sociale, publice, cooperative și accesibile. Parlamentul adaugă că orice revizuire a regulilor privind ajutoarele de stat ar trebui să faciliteze investițiile publice în locuințe sociale, cu respectarea diversității piețelor naționale.

Un alt unghi puternic și foarte concret al textului privește birocrația. Eurodeputații cer Comisiei un pachet de simplificare pentru reducerea sarcinilor administrative în sectorul locuințelor. Ei solicită proceduri de autorizare mai simple, de exemplu proceduri digitale pentru acordarea autorizațiilor, și un termen de 60 de zile pentru acordarea autorizațiilor. Acesta este probabil cel mai operațional element al rezoluției, pentru că transformă criza locuințelor într-o problemă de viteză administrativă și de capacitate de implementare.

Raportul introduce și o dimensiune industrială explicită. Parlamentul spune că UE trebuie să își consolideze suveranitatea industrială în sectorul construcțiilor și renovărilor și cere Comisiei să intensifice utilizarea produselor inovatoare și sustenabile, să consolideze piața unică a materiilor prime și să includă cerințe minime de origine „Made in EU” pentru componentele proiectelor cofinanțate de UE. În termenii știrii, criza locuințelor este astfel legată și de politica industrială europeană.

În final, eurodeputații cer măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă ale lucrătorilor calificați, prin formare și salarii echitabile. Ei solicită facilitarea mobilității forței de muncă în interiorul UE, recunoașterea reciprocă a calificărilor profesionale și, acolo unde este necesar, recrutarea de lucrători calificați din țări terțe. Acest pasaj face legătura între criza locuințelor și deficitul de forță de muncă din construcții și renovări.

Raportorul Borja Giménez Larraz a declarat: „O generație care nu își poate permite o locuință nu își poate construi un viitor. Europei îi lipsesc 10 milioane de locuințe, chiriile au crescut cu mai mult de 30%, iar tinerii și familiile plătesc prețul. Pentru prima dată în istorie, Parlamentul European stabilește o foaie de parcurs: un pachet de simplificare pentru locuințe, autorizații mai rapide în 60 de zile, investiții în competențe, securitate juridică și protecție pentru proprietari și chiriași, mobilizarea investițiilor private și publice și un sprijin mai puternic pentru tineri, familii și persoane cu dizabilități. Fără alte scuze. Statele membre trebuie acum să livreze.”

Președinta Comisiei pentru locuințe, Irene Tinagli, a declarat: „Locuințele reprezintă o prioritate socială fundamentală, iar în ultimul an comisia noastră a demonstrat că criza locuințelor din UE este reală și afectează oamenii din toate statele membre. Astăzi, Parlamentul European acționează pentru a răspunde acestei crize sociale și economice urgente, propunând soluții practice și inovatoare. Criza locuințelor are consecințe de mare amploare asupra calității vieții europenilor, afectând sănătatea oamenilor, coeziunea socială și accesul la oportunități economice. Acțiunea UE este esențială pentru a restabili echilibrul și echitatea pe piața locuințelor, pentru că toată lumea merită un loc pe care să îl poată numi acasă.”

Raportul a fost adoptat de Comisia specială privind criza locuințelor și reprezintă setul de recomandări politice ale Parlamentului European pentru viitoarele inițiative ale Comisiei privind locuințele accesibile. Documentul face parte dintr-un efort mai larg de a defini un răspuns european la creșterea prețurilor locuințelor, deficitul de ofertă și presiunile sociale și energetice care afectează piața locuirii în Uniune.