Comisia Europeană își leagă tot mai clar agenda economică de agenda de securitate, după ce comisarul Valdis Dombrovskis a avertizat că Uniunea trebuie să acționeze rapid pentru a-și crește reziliența, competitivitatea și autonomia financiară într-un mediu global tot mai instabil. Într-un discurs susținut la seminarul Eurofi, Dombrovskis a spus că riscurile generate de conflictul din Orientul Mijlociu, dependențele externe și ritmul lent al productivității europene impun măsuri simultane de simplificare, aprofundare a pieței unice, consolidare a rolului internațional al euro și avansare rapidă a dosarului euro digital.

Pe scurt

1. Comisia leagă reziliența economică a UE de reducerea birocrației, aprofundarea pieței unice și consolidarea competitivității.

2. Dombrovskis avertizează că conflictul din Orientul Mijlociu expune Europa la riscuri suplimentare, mai ales ca importator de energie.

3. Bruxellesul pregătește un plan de „curățare a reglementării” și noi inițiative de simplificare, inclusiv în serviciile financiare.

4. Comisia vrea un rol internațional mai mare pentru euro, pe care îl vede drept instrument de stabilitate și reducere a vulnerabilităților economice.

5. Euro digital este prezentat ca proiect strategic pentru reducerea dependenței de furnizori de plăți non-europeni și pentru întărirea suveranității monetare.

Dombrovskis a plasat imediat discursul în contextul crizei din Orientul Mijlociu, spunând că „conflictul în desfășurare din Orientul Mijlociu generează în mod clar riscuri serioase pentru economia globală”. El a adăugat că „Europa, ca importator de energie, este afectată în mod deosebit”, iar impactul va depinde de durata, amploarea și intensitatea conflictului. În lectura sa, acest context „subliniază și mai mult urgența de a acționa decisiv pentru a ne îmbunătăți reziliența”.

Mesajul economic central al comisarului a fost că problemele structurale ale Uniunii nu sunt noi, dar că mediul în care acestea trebuie rezolvate s-a schimbat radical. El a spus că productivitatea și creșterea economică au fost prea scăzute timp de aproximativ două decenii și a enumerat drept factori agravanti accelerarea schimbării tehnologice, incertitudinea persistentă a politicii comerciale, folosirea dependențelor ca instrument de presiune și continuarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Concluzia sa a fost că Europa are nevoie de „o economie europeană mai mare și mai productivă” pentru a-și întări reziliența economică.

În acest cadru, Comisia încearcă să pună accentul pe reducerea poverii administrative. Dombrovskis a spus că economia europeană are nevoie de „mai puțină birocrație și mai multă creștere” și a susținut că executivul european livrează o agendă de simplificare „fără precedent ca amploare și ambiție”. El a amintit apelul formulat în decembrie de Consiliul Afaceri Economice și Financiare pentru pachete ambițioase de simplificare a reglementării serviciilor financiare și a anunțat că executivul va continua să verifice și să testeze acquis-ul european pentru a elimina dispozițiile depășite, suprapunerile, incoerențele și redundanțele. În acest scop, Comisia urmează să prezinte, mai târziu în această primăvară, un plan de acțiune pentru „curățarea reglementării”, ca parte a viitoarei comunicări privind o mai bună reglementare și aplicare.

O altă axă majoră a discursului a vizat euro, prezentat nu doar ca monedă comună, ci și ca instrument strategic. Dombrovskis a spus că euro „a devenit un far de stabilitate și un simbol al unității europene” și a amintit că este folosit de peste 358 de milioane de oameni din 21 de state membre. Potrivit comisarului, un rol internațional mai mare al monedei unice ar putea reduce vulnerabilitățile Uniunii, întări stabilitatea economică și financiară și spori competitivitatea europeană, inclusiv prin costuri mai mici de finanțare și o protecție mai bună a importatorilor și exportatorilor europeni față de fluctuațiile cursului de schimb. El a spus că executivul european a prezentat deja la începutul acestui an un set amplu de acțiuni posibile pentru întărirea rolului global al euro.

Dombrovskis a legat explicit această agendă de aprofundarea pieței unice, de Uniunea economiilor și investițiilor, de diversificarea rețelei comerciale și de consolidarea capacităților defensive ale Uniunii. În formularea sa, nu există „o soluție magică”, iar atractivitatea globală a euro va depinde în primul rând de forța și reziliența economiei europene. Dacă aceste elemente sunt puse în ordine, a spus el, Uniunea poate crea „o buclă pozitivă” în care economia europeană întărește rolul internațional al euro, iar un euro mai puternic la nivel internațional întărește, la rândul său, economia europeană.

Partea cea mai concretă și mai politică a intervenției a fost consacrată euro digital. Comisarul a susținut că evoluțiile geopolitice globale arată nevoia de a face sistemele de plăți de retail ale UE mai autonome și a descris infrastructura financiară și de plăți drept „sistemul circulator al economiei europene”. El a arătat că peisajul european al plăților este dominat în prezent de furnizori non-europeni, că aproape două treimi dintre tranzacțiile cu cardul din zona euro sunt realizate de companii non-europene și că 13 state din zona euro depind în totalitate de scheme internaționale de carduri pentru tranzacțiile cu cardul. În acest context, a spus Dombrovskis, „când vine vorba despre servicii de o asemenea importanță strategică critică, pur și simplu trebuie să avem o alternativă europeană”.

El a prezentat euro digital ca parte a soluției și ca „un bun public european” esențial pentru întărirea suveranității digitale și monetare. În același timp, Dombrovskis a insistat că noul instrument nu este gândit pentru a concura sau înlocui soluțiile private de plată, ci pentru a le completa. Potrivit discursului său, standardele deschise ale euro digital vor fi puse la dispoziția sectorului privat, permițând dezvoltarea unor soluții inovatoare de plată bazate pe această infrastructură și facilitând extinderea transfrontalieră a serviciilor în interiorul UE. În lectura Comisiei, proiectul ar trebui să stimuleze concurența și inovația într-o piață a plăților în care Europa rămâne puternic dependentă de operatori din afara Uniunii.

Dombrovskis a adăugat și un argument legat de schimbarea comportamentului consumatorilor. El a spus că ponderea plăților în numerar la punctul de vânzare în zona euro a scăzut de la 72% în 2019 la 52% în 2024 și că, în paralel, Uniunea nu are încă un mijloc de plată digital european autentic care să ocupe spațiul lăsat liber de această reducere a utilizării numerarului. În același timp, comisarul a insistat că monedele și bancnotele euro nu vor dispărea și că pachetul privind moneda unică va proteja și conserva rolul numerarului în întreaga zonă euro. În logica sa, euro digital trebuie să completeze numerarul fizic, nu să îl înlocuiască.

Un alt element important al discursului a fost componenta de confidențialitate. Dombrovskis a spus că euro digital va oferi pentru plățile offline o confidențialitate comparabilă cu cea a numerarului și, pentru plățile online, „un nivel ridicat de confidențialitate”, încercând în același timp să păstreze echilibrul cu nevoia de combatere a spălării banilor, finanțării terorismului și fraudei. El a subliniat că furnizorii de servicii de plată, comercianții și consumatorii au nevoie de claritate și predictibilitate pentru a se pregăti pentru emiterea euro digital și a spus că una dintre condițiile-cheie ale succesului este ca funcțiile online și offline să fie implementate de la început.

În plan procedural, comisarul a spus că următorul pas este ca Parlamentul European să ajungă la un consens asupra propriei poziții privind propunerea și a avertizat că „timpul este esențial”. El a făcut trimitere la declarația summitului zonei euro de săptămâna trecută, potrivit căreia procesul legislativ trebuie finalizat și pregătirile necesare pentru introducerea euro digital trebuie facilitate cât mai rapid posibil. Discursul transformă astfel dosarul euro digital dintr-un proiect tehnic de plăți într-un dosar strategic, conectat direct la competitivitate, autonomie și securitate economică.

Discursul lui Dombrovskis reflectă o tendință tot mai clară în agenda economică a Comisiei, integrarea competitivității, simplificării, autonomiei strategice și securității economice într-un singur cadru politic. Pe de o parte, executivul european încearcă să răspundă criticilor privind complexitatea reglementării și slăbirea competitivității europene. Pe de altă parte, același executiv leagă tot mai des economia de riscurile geopolitice, de dependențele externe și de nevoia unor infrastructuri europene mai autonome.

În acest tablou, euro digital devine unul dintre dosarele-cheie ale mandatului, nu doar pentru piața plăților, ci și pentru definiția mai largă a suveranității economice europene. Datele invocate de comisar, de la cei peste 358 de milioane de utilizatori ai euro până la scăderea ponderii numerarului și dominația operatorilor non-europeni în plățile cu cardul, sunt folosite pentru a argumenta că problema nu mai este una strict tehnologică, ci una de reziliență strategică.