Uniunea Europeană folosește programul LIFE pentru a accelera restaurarea râurilor afectate de poluare, modificări hidromorfologice și presiuni climatice, într-un moment în care Bruxellesul și-a fixat ca obiectiv readucerea a peste 25.000 km de râuri într-o stare sănătoasă și liber curgătoare până în 2030. Comisia Europeană arată că aproximativ o cincime dintre râurile Europei sunt în prezent într-o stare ecologică slabă sau foarte slabă, iar proiectele finanțate prin LIFE sunt prezentate drept instrumente concrete pentru reducerea riscului de inundații, refacerea habitatelor și întărirea rezilienței climatice.

Pe scurt

1. UE vrea să readucă peste 25.000 km de râuri într-o stare sănătoasă până în 2030.

2. Comisia spune că aproximativ 20% dintre râurile Europei sunt în stare ecologică slabă sau foarte slabă.

3. Din 2014, programul LIFE a finanțat peste 250 de proiecte privind apa, cu o contribuție UE de peste 450 milioane euro.

4. În Croația, proiectul DRAVA LIFE a refăcut 9 km de canale laterale, a excavat peste 150.000 m³ de sedimente și a restaurat 320 de hectare de luncă inundabilă.

5. În Suedia, LIFE Rich Waters a fost implementat în peste 1.000 de corpuri de apă și a creat 28,5 hectare de zone de reproducere pentru pești și alte animale acvatice.

În materialul publicat de Agenția Executivă Europeană pentru Climă, Infrastructură și Mediu, Comisia pornește de la ideea că râurile au fost sever afectate de poluare și de intervenții umane care le-au modificat cursul natural. În acest context, restaurarea lor este prezentată nu doar ca obiectiv de mediu, ci și ca măsură cu efecte directe asupra siguranței comunităților, a biodiversității și a capacității ecosistemelor de a face față fenomenelor extreme care devin mai frecvente odată cu schimbările climatice.

Primul exemplu detaliat este proiectul DRAVA LIFE din Croația, desfășurat pe râul Drava, un afluent important al Dunării. Potrivit datelor prezentate de Comisie, proiectul a restaurat și creat 9 km de canale laterale pentru a reconecta râul cu lunca sa inundabilă și a excavat peste 150.000 m³ de sedimente, echivalentul a aproximativ 60 de piscine olimpice, pentru a îmbunătăți starea albiei. Intervențiile au redus eroziunea de-a lungul râului și au restaurat 320 de hectare de habitat de luncă, oferind apei mai mult spațiu în perioadele de precipitații abundente și contribuind astfel la reducerea riscului de inundații în localitățile aflate în aval.

Comisia notează că proiectul a produs și efecte măsurabile asupra biodiversității. Igor Tošić, manager de proiect la Hrvatske Vode, instituția croată de gestionare a apelor care a coordonat DRAVA LIFE, a declarat că „Monitorizarea a confirmat revenirea și reproducerea cu succes a mai multor specii-țintă, inclusiv chirighița mică, lăstunul de mal, țestoasa de baltă europeană și tritonul cu creastă dunărean, iar habitatele restaurate susțin acum mai multe specii de păsări.”

Același oficial leagă proiectul de obiective mai ample de reziliență și conservare. În versiunea originală în limba engleză, Tošić spune: “DRAVA LIFE demonstrates how large-scale river restoration can strengthen biodiversity, flood protection, climate resilience and Natura 2000 implementation at the same time,” și adaugă: “Rivers like the Drava remind us that restoration is not only about nature and flood protection; it is also about restoring the connection between people and natural processes. When we give space back to the river, we strengthen both ecosystems and communities.” În versiunea română, mesajul este că restaurarea la scară mare a râurilor poate întări simultan biodiversitatea, protecția împotriva inundațiilor, reziliența climatică și aplicarea rețelei Natura 2000, iar redarea de spațiu râului întărește atât ecosistemele, cât și comunitățile.

În materialele prezentate se explică și de ce a fost nevoie de astfel de intervenții pe Drava. Modificările intensive ale cursului și ale canalelor laterale în ultimul secol, împreună cu extracția de sedimente și dezvoltarea hidroenergiei în amonte, au redus dramatic lunca inundabilă și habitatele naturale asociate râului. În acest cadru, proiectul nu s-a limitat la reconectarea canalelor laterale, ci a eliminat și consolidări de mal devenite inutile și a creat noi habitate de nisip și pietriș prin îndepărtarea sedimentelor. Comisia mai notează că proiectul a primit în decembrie două premii la Project Management Awards 2025 din Croația.

Al doilea exemplu prezentat este LIFE Rich Waters din Suedia, un proiect integrat care a vizat îmbunătățirea mediului acvatic în districtul hidrografic al râurilor din nordul bazinului Mării Baltice. Zona respectivă găzduiește peste 3,6 milioane de persoane, inclusiv capitala Stockholm, și include lacul Mälaren, mai multe râuri mari și peste 1.300 de lacuri, cursuri de apă și zone costiere. Potrivit Comisiei, aceste ecosisteme au fost supuse timp îndelungat presiunilor provocate de scurgerile din agricultură și de modificările fizice ale cursurilor de apă, ceea ce a făcut necesare intervenții țintite.

LIFE Rich Waters a sprijinit punerea în aplicare a măsurilor din planul de management al bazinului hidrografic și a fost implementat în peste 1.000 de corpuri de apă, cu implicarea mai multor municipalități și surse de finanțare. Abordarea a combinat măsuri de politică publică, intervenții pe teren și consolidarea capacității administrative pentru a răspunde eutrofizării, problemelor de conectivitate și poluării la scară de bazin hidrografic. Printre măsurile concrete, Comisia menționează crearea a trei parcuri de apă la Uppsala, Västerås și Smedjebacken, unde stuful și alte plante ajută la purificarea apei care trece prin bazine, precum și realizarea unor noi pasaje pentru faună, menite să permită trecerea prin zone urbane și pe lângă amenajări hidroenergetice.

Proiectul a pus la dispoziție 28,5 hectare de zone de reproducere pentru pești și alte animale acvatice în râurile Rällsälven și Hedströmmen. Comisia mai arată că lacul Norrviken din Stockholm a înregistrat o reducere a cantității de fosfor și o îmbunătățire a stării sale nutritive, după un tratament al apei cu aluminiu. Anna Andersson Ax, business developer la Consiliul Administrativ al județului Västmanland, care a coordonat proiectul, a declarat: „Cantitatea de fitoplancton a scăzut, apa a devenit mult mai clară, iar adâncimea de vizibilitate s-a îmbunătățit.” Ea a adăugat că „Proiectul a redus încărcătura de nutrienți, poluanți de mediu și numărul de bariere pentru pești în mai multe lacuri și cursuri de apă.”

Dimensiunea europeană a acestor exemple este pusă explicit în legătură cu prioritățile mai largi ale Uniunii. Comisia arată că DRAVA LIFE și LIFE Rich Waters contribuie la Strategia europeană pentru reziliența apei, la Regulamentul privind restaurarea naturii, la Strategia pentru biodiversitate 2030 și la directivele UE privind apa, habitatele și păsările. Din acest punct de vedere, știrea nu este doar despre două proiecte locale reușite, ci despre felul în care obiectivele europene de mediu sunt transpuse în măsuri concrete de restaurare ecologică și de reducere a riscurilor climatice.

Comisia insistă și asupra dimensiunii financiare și de guvernanță a acestui efort. Din 2014, programul LIFE a finanțat peste 250 de proiecte care abordează probleme legate de apă, cu o contribuție europeană de peste 450 milioane euro. În plus, acest portofoliu de proiecte este prezentat și ca platformă de schimb de experiență, iar Comisia amintește că toamna trecută 39 de proiecte privind restaurarea râurilor și managementul apei s-au reunit la Bruxelles, la o reuniune LIFE dedicată strategiei de reziliență a apei, pentru a discuta progresele și lecțiile învățate.

În datele publicate de Comisie, restaurarea râurilor apare astfel ca instrument cu funcții multiple. Ea este prezentată simultan ca politică de biodiversitate, măsură de adaptare la schimbările climatice, mecanism de reducere a riscului de inundații și formă de refacere a conexiunii dintre comunități și procesele naturale. Acest cadru explică și de ce Bruxellesul leagă tot mai des politica apei de obiectivele de reziliență și de implementarea legislației de mediu deja existente.

Comisia Europeană leagă restaurarea râurilor de Strategia UE pentru biodiversitate 2030, în cadrul căreia Uniunea și-a fixat obiectivul de a readuce peste 25.000 km de râuri la o stare sănătoasă și liber curgătoare până la sfârșitul deceniului. Potrivit aceleiași surse, urgența acestei politici este dată de faptul că aproximativ 20% dintre râurile Europei sunt în prezent într-o stare ecologică slabă sau foarte slabă, în principal din cauza poluării și a intervențiilor umane care modifică fluxurile naturale de apă.

În acest cadru, programul LIFE funcționează ca unul dintre principalele instrumente de finanțare pentru proiecte demonstrative și integrate în domeniul apei. Cazurile din Croația și Suedia sunt folosite de Comisie pentru a ilustra că restaurarea râurilor nu înseamnă doar conservarea naturii, ci și beneficii directe pentru protecția împotriva inundațiilor, calitatea apei, conectivitatea ecologică și reziliența comunităților locale.