Miniștrii de externe ai Uniunii Europene au început discuțiile asupra unei noi strategii europene de securitate și au reafirmat că Ucraina rămâne o prioritate majoră de securitate pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu produce șocuri asupra energiei, libertății navigației și economiei globale.

Pe scurt

1. Uniunea Europeană a avut prima discuție politică privind o strategie de securitate pe termen lung, care va lega apărarea de energie, lanțuri de aprovizionare și alte domenii de politică.

2. Miniștrii au transmis că Ucraina rămâne o prioritate majoră de securitate și că atenția europeană pentru Kiev nu va fi lăsată să se stingă.

3. Bruxellesul vrea să crească presiunea asupra Rusiei prin sancțiuni, prin măsuri împotriva flotei fantomă și prin avansarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni, considerat întârziat.

4. Conflictul din Orientul Mijlociu este tratat și ca un șoc economic global, cu efecte asupra energiei, îngrășămintelor, alimentelor și rutelor maritime.

5. Statele membre vor întărirea operațiunii ASPIDES, dar nu există deocamdată sprijin pentru extinderea mandatului său către Strâmtoarea Hormuz.

Kaja Kallas a spus că mediul de securitate se schimbă rapid și că Uniunea Europeană nu mai poate răspunde doar prin summituri de urgență. În această logică, miniștrii au avut o primă discuție despre o strategie europeană de securitate construită pe termen lung. Potrivit șefei diplomației europene, abordarea va fi una largă, care va lega apărarea de energia, lanțurile de aprovizionare și alte domenii de politică, iar statele membre vor contribui la definirea strategiei încă de la început.

Primul unghi major al reuniunii a fost încercarea Uniunii de a evita ca noua criză din Orientul Mijlociu să împingă Ucraina în plan secund. Kallas a spus că „Miniștrii au fost clari că Ucraina rămâne o prioritate majoră de securitate pentru Europa și că atenția pentru Ucraina nu va fi lăsată să se stingă.” În aceeași intervenție, ea a avertizat că Moscova are de câștigat din creșterea prețurilor la energie și din redirecționarea apărării aeriene dinspre Ucraina către Orientul Mijlociu.

Șefa diplomației europene a introdus și o legătură directă între cele două teatre de conflict. Ea a spus că aceleași drone care lovesc Kievul lovesc și statele din Golf, iar miniștrii au discutat pe scurt cum pot fi puse împreună nevoile țărilor din Golf, nevoile Ucrainei și nevoile sectorului european de apărare și industrie. Formula sugerează că Bruxellesul încearcă să lege mai strâns sprijinul pentru Ucraina de noua ecuație de securitate regională.

Războiul din Ucraina continuă să producă efecte directe și asupra vecinătății estice a Uniunii. Kallas a spus că loviturile rusești asupra unei hidrocentrale ucrainene au amenințat să contamineze aprovizionarea cu apă a Republicii Moldova și a precizat că Uniunea sprijină Chișinăul cu ajutor în echipamente și imagini satelitare.

Pe Rusia, mesajul reuniunii a fost unul de continuitate și de înăsprire a presiunii. Kallas a spus că, după decizia Statelor Unite de a relaxa sancțiunile privind petrolul rusesc, Europa va menține sancțiunile și va continua să se îndepărteze de combustibilii fosili din Rusia. Ea a formulat poziția în termeni direcți, spunând că „Dacă vrem ca acest război să se încheie, Moscova trebuie să aibă mai puțini bani pentru război, nu mai mulți.”

În aceeași logică, Kallas a spus că „Creșterea presiunii asupra flotei fantomă a Rusiei este unul dintre cele mai bune instrumente pe care le avem.” Ea a lăudat Franța, Belgia și Suedia pentru interceptarea și sechestrarea unor petroliere cu pavilion fals și a adăugat că „A venit timpul să ne scoatem mănușile în fața flotei fantomă a Rusiei.” Tot ea a spus că adoptarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni este „mult întârziată” și că miniștrii au discutat cum poate fi împins mai departe acest dosar. În paralel, statele membre au reînnoit sancțiunile pentru peste 2.600 de persoane și au adoptat noi sancțiuni care vizează destabilizarea Uniunii Europene, precum și noi listări pentru entități din China și Iran responsabile pentru atacuri cibernetice.

Al doilea unghi major al reuniunii a fost modul în care extinderea războiului din Orientul Mijlociu afectează direct interesele europene și economia globală. Kallas a spus că două săptămâni de război au degradat capacitățile militare ale Iranului, dar au generat și unde de șoc de securitate și economice. Ea a formulat situația fără echivoc, spunând că „Iranul poartă acum un război împotriva economiei globale.” În aceeași logică, miniștrii au reafirmat că prioritatea lor rămâne detensionarea și libertatea navigației.

Kallas a insistat că Europa nu are interes într-un război fără termen. Ea a declarat că „Europa nu are niciun interes într-un război fără termen.” Tot ea a subliniat că „Acesta nu este războiul Europei, dar interesele Europei sunt direct în joc.” În plan consular, șefa diplomației europene a anunțat că Uniunea a evacuat din regiune peste 30.000 de persoane, multe dintre ele prin zboruri finanțate și organizate de Uniunea Europeană.

Pe plan economic și logistic, Strâmtoarea Hormuz a devenit unul dintre punctele centrale ale discuției. Kallas a spus că reluarea transporturilor de îngrășăminte, alimente și energie prin această rută este o prioritate urgentă. Ea a precizat că Uniunea are deja operațiuni navale în regiune și că ASPIDES joacă un rol-cheie în protejarea libertății navigației.

În același timp, reuniunea a scos la iveală și limitele actuale ale acțiunii europene. Kallas a spus că în discuții a existat o dorință clară de întărire a operațiunii ASPIDES, deoarece aceasta nu dispune de suficiente active navale, dar că statele membre nu au, pentru moment, apetit pentru modificarea mandatului operațiunii astfel încât să acopere și Strâmtoarea Hormuz. Ea a rezumat această limită spunând că „Nimeni nu vrea să intre activ în acest război.” În același schimb cu presa, a insistat că soluția diplomatică rămâne esențială.

Răspunzând întrebărilor privind Gaza și Cisiordania, Kallas a recunoscut că noul război din Orientul Mijlociu deturnează atenția internațională. Ea a spus că „Da, este adevărat că acest nou război din Orientul Mijlociu deturnează atenția de la ceea ce se întâmplă în Gaza și Cisiordania.” Potrivit acesteia, miniștrii au ridicat problema faptului că acest moment este folosit din nou pentru a împiedica accesul umanitar în Gaza și că a doua fază a planului de pace este complet blocată. Tot ea a spus că violența coloniștilor împotriva civililor, fără tragere la răspundere, este „o problemă majoră, majoră” și a precizat că sancțiunile împotriva coloniștilor violenți sunt susținute de 26 de state membre, în timp ce unul singur le blochează.

Întrebată despre obiectivele politice ale războiului, Kallas a evitat să legitimeze explicit campania militară. Ea a spus că obiectivele trebuie explicate de cei care au început războiul și a adăugat că acestea rămân neclare. „Cu războaiele este ușor să începi, foarte greu să te oprești și, de asemenea, lucrurile devin foarte repede haotice, scapă de sub control”, a declarat ea. În același răspuns, a oferit și cea mai puternică evaluare economică a reuniunii, spunând că 20% din energia mondială, petrol și gaze, trece prin Strâmtoarea Hormuz, că îngrășămintele trec prin aceeași rută și că, dacă acestea nu circulă anul acesta, anul viitor poate urma foametea.

Pe dosarele regionale, Kallas a anunțat că Uniunea va acorda 100 de milioane de euro ajutor umanitar Libanului și va continua să sprijine forțele armate libaneze în efortul de dezarmare a Hezbollah. Ea a mai spus că situația din Gaza și Cisiordania se deteriorează rapid, atât pe plan umanitar, cât și politic, și că Uniunea va continua să insiste pentru îmbunătățirea accesului umanitar, pentru detensionare și pentru sprijinirea reformelor Autorității Palestiniene.

Reuniunea a inclus și un mesaj pentru vecinătatea estică a Uniunii. La cererea Armeniei, Uniunea Europeană va trimite o echipă de reacție rapidă pentru amenințări hibride înaintea alegerilor din această țară. Kallas a spus că sprijinirea rezilienței democratice în vecinătatea Uniunii rămâne esențială și că Armenia nu va fi lăsată singură în fața ingerințelor externe. În aceeași intervenție, ea a menționat și deteriorarea democratică suplimentară din Georgia, subiect care urmează să fie reluat la următorul Consiliu Afaceri Externe.

Contextul reuniunii este cel al suprapunerii a două crize majore pe aceeași agendă europeană de securitate. Pe de o parte, miniștrii încearcă să construiască o strategie europeană care să nu mai trateze separat apărarea, energia și lanțurile de aprovizionare. Pe de altă parte, aceeași reuniune a arătat cât de dificil este pentru Uniunea Europeană să gestioneze simultan războiul Rusiei împotriva Ucrainei și extinderea conflictului din Orientul Mijlociu, fără să piardă focusul politic și fără să își depășească propriile limite operaționale.

Al doilea nivel de context este economic. Formula folosită de Kallas, potrivit căreia acesta nu este războiul Europei, dar interesele Europei sunt direct în joc, rezumă poziția actuală a Uniunii, presiune diplomatică, sancțiuni, evacuări, protejarea navigației și menținerea sprijinului pentru Ucraina, fără intrare directă în conflict. În același timp, discuția despre Hormuz, îngrășăminte, energie și risc de foamete arată că miza nu mai este doar regională, ci globală.