Comisia Europeană a promis în Parlamentul European că va accelera construirea unei veritabile uniuni a cercetării și inovării, cu reguli noi pentru piața unică a startup-urilor, finanțare mai mare pentru scalare, deschidere către tehnologii cu utilizare duală și un viitor act legislativ pentru spațiul european de cercetare. În dialogul structurat desfășurat în Comisia ITRE, comisara pentru startup-uri, cercetare și inovare, Ekaterina Zaharieva, a susținut că obiectivul executivului european este să facă din Europa „cel mai bun loc pentru a inventa, investi, porni și scala”, însă eurodeputații au avertizat că, fără integrare reală a pieței și fără mobilizarea capitalului privat, multe companii europene vor continua să crească în UE doar pentru a pleca ulterior spre alte piețe.

Pe scurt

1. Comisia Europeană pregătește pentru toamnă un European Research Area Act, care va include libertatea științifică, carierele de cercetare și măsuri împotriva fragmentării spațiului european de cercetare.

2. Bruxelles-ul a prezentat deja pachetul pentru startup-uri și scale-up-uri, inclusiv EU Inc, care ar urma să permită înființarea unei companii în 48 de ore, pentru mai puțin de 100 de euro.

3. Comisia vrea să lanseze până în iunie un Scaleup Europe Fund cu o capacitate inițială de 5 miliarde de euro, descris drept cel mai mare fond european de capital pentru fazele târzii din deep tech.

4. Eurodeputații au avertizat că fondurile publice rămân insuficiente fără o uniune reală a piețelor de capital și fără mobilizarea economiilor europene către companiile inovatoare.

5. Dezbaterea a arătat sprijin larg pentru orientarea strategică a Comisiei, dar și tensiuni privind ambiția limitată a unor propuneri, în special EU Inc, tratamentul muncii transfrontaliere și implementarea practică în cele 27 de state membre.

În intervenția sa de deschidere, Ekaterina Zaharieva a spus că executivul european urmărește cinci priorități majore pentru a construi o uniune a cercetării și inovării, consolidarea Spațiului European de Cercetare, susținerea inovării de ruptură, dezvoltarea capacităților strategice ale Europei, promovarea incluziunii și pregătirea următorului program-cadru Horizon Europe. Comisara a anunțat că actul privind Spațiul European de Cercetare va fi prezentat în toamnă și a insistat că acesta trebuie să facă „a cincea libertate” o realitate, prin reducerea fragmentării și prin plasarea oamenilor și valorilor în centrul politicii europene de cercetare.

În această logică, Comisia propune ca noul act să includă carierele de cercetare, posibilitatea unui contract european standard pentru cercetători și consacrarea libertății științifice în legislația europeană. Zaharieva a spus că obiectivul este ca cercetarea să fie mai bine integrată și în coordonarea economică, pentru a împinge statele membre mai aproape de ținta de 3% din PIB pentru investițiile în cercetare și inovare. Potrivit acesteia, interesul mediului de cercetare pentru această inițiativă este ridicat, Comisia primind 735 de răspunsuri la apelul pentru contribuții.

Pe partea de atragere și retenție a talentelor, comisara a insistat pe inițiativa Choose Europe, anunțată inițial la 500 de milioane de euro și extinsă între timp la 900 de milioane de euro. Ea a spus că noile aplicații pentru ultima cerere a Consiliului European pentru Cercetare destinată cercetătorilor avansați s-au dublat, iar la nivel european există acum 101 scheme naționale și regionale de finanțare și sprijin pentru atragerea și dezvoltarea talentelor, care însumează cel puțin 1 miliard de euro în oportunități de finanțare.

Unul dintre cele mai concrete puncte ale intervenției a fost noul cadru pentru startup-uri și scale-up-uri. Zaharieva a apărat pachetul prezentat săptămâna trecută și a pus în centrul acestuia regulamentul EU Inc. Potrivit descrierii făcute de comisară, acesta ar urma să permită fondatorilor să înregistreze o companie o singură dată, în 48 de ore și pentru mai puțin de 100 de euro, cu acces imediat la capital și la clienți pe întreg teritoriul Uniunii. Ea a spus că această inițiativă, născută din solicitările comunității europene de startup-uri, ar trebui să permită companiilor europene să rămână europene și după ce cresc.

Tot în sprijinul companiilor inovatoare, Comisia lucrează la un fond european pentru fazele târzii ale dezvoltării, Scaleup Europe Fund, pe care vrea să îl lanseze până în iunie, cu o capacitate inițială de 5 miliarde de euro. Zaharieva a explicat că fondul ar urma să devină cel mai mare fond european de equity pentru companiile deep tech aflate în faza de scalare, capabil să investească sute de milioane de euro într-o singură companie. Modelul propus este unul bazat pe piață, cu administrare privată și cofinanțare din partea unor mari corporații europene.

Comisia vrea în paralel să deschidă mai larg și instrumentele europene de inovare către tehnologii cu utilizare duală. Zaharieva a spus explicit că executivul european propune deschiderea EIC și a viitorului program Horizon Europe către dual use, argumentând că acest tip de investiție reprezintă simultan o investiție în competitivitate și în securitate. Ea a legat această orientare de noul context geopolitic și de nevoia Europei de a nu rata tehnologii strategice. În aceeași logică, comisara a amintit strategiile sectoriale în curs pentru științele vieții, inteligența artificială în știință și nuclear, inclusiv planul privind reactoarele modulare mici, în care programul Euratom ar urma să joace un rol central.

Pe tema incluziunii, Zaharieva a amintit că noua strategie pentru egalitatea de gen pregătește și un viitor plan de acțiune dedicat femeilor din cercetare, inovare și startup-uri. Potrivit acesteia, consultarea publică a primit aproape 300 de contribuții și a confirmat existența unor obstacole persistente, de la echilibrul între viața profesională și cea personală până la subreprezentare, discriminare și chiar violență împotriva femeilor.

Dezbaterea cu eurodeputații a arătat însă că sprijinul politic pentru direcția generală a Comisiei este însoțit de o neliniște clară privind limitele actualelor instrumente. Christian Ehler a salutat rolul comisarei în dosarul regimului 28 și al EU Inc, dar a ridicat problema relației dintre Parlament și asocierea statelor terțe la programele europene, precum și chestiunea finanțării provenite din țările asociate. El a insistat că Parlamentul a acordat Comisiei o anumită flexibilitate legislativă, însă această flexibilitate trebuie aplicată în spiritul acordului și nu extinsă excesiv de executiv.

Una dintre cele mai clare critici a venit din partea eurodeputatului portughez João Cotrim de Figueiredo, care a spus că volumul investițiilor publice directe ale UE este pur și simplu insuficient pentru a rezolva problema scalării companiilor europene. El a subliniat că fondurile europene, fie că este vorba despre EIC, viitorul fond european pentru competitivitate sau alte instrumente, reprezintă doar o fracțiune din economiile anuale ale europenilor și nu pot acoperi nevoile de finanțare din rundele mari de investiții. În opinia sa, fără o Savings and Investment Union și fără o Capital Markets Union funcțională, companiile europene vor continua să plece din UE în fazele avansate ale dezvoltării.

Răspunsul comisarei pe această temă a fost unul direct. Zaharieva a recunoscut că fondurile publice nu vor fi niciodată suficiente și a spus textual, în engleză, că „public money will be never enough.” Ea a admis că chiar și noile instrumente pe care le pregătește Comisia rămân limitate dacă nu sunt însoțite de piețe de capital mai profunde și de o piață unică real integrată. În aceeași intervenție, comisara a spus că este timpul „from decoration to actions”, făcând apel la adoptarea rapidă a propunerilor deja aflate pe masa instituțiilor în materie de uniune a piețelor de capital și aprofundare a pieței interne.

De altfel, una dintre ideile cele mai repetate în dezbatere a fost tocmai faptul că marea problemă a startup-urilor europene nu este doar accesul la granturi sau primele etape de finanțare, ci incapacitatea de a crește la scară continentală fără să fie obligate să navigheze 27 de sisteme juridice, fiscale și administrative diferite. Damian Boeselager a salutat faptul că EU Inc a fost adusă în legislativ, dar a întrebat de ce Comisia nu a mers mai departe cu o jurisdicție mai unificată pentru soluționarea litigiilor și de ce a lăsat pe plan secund dimensiunea muncii transfrontaliere și a dreptului muncii pentru companiile cu activitate europeană.

Pe acest punct, Zaharieva a admis existența unor limite impuse de tratate. Ea a spus că reglementarea nu poate crea pur și simplu un sistem judiciar european unic pentru aceste companii, motiv pentru care executivul a optat pentru varianta recomandării către statele membre de a institui camere sau instanțe specializate pentru litigiile EU Inc. Comisara a argumentat că această soluție, chiar dacă nu echivalează cu o armonizare deplină, ar trebui să reducă timpul și costurile de rezolvare a disputelor și să creeze o expertiză judiciară mai coerentă.

Auras Sala și Niels Flemming Hansen au ridicat la rândul lor problema riscului ca propunerea EU Inc să rămână prea modestă și prea dependentă de autoritățile și instanțele naționale. Ei au avertizat că succesul noii forme juridice va depinde de faptul că întreprinderile vor simți în practică o reducere reală a complexității și nu doar o nouă etichetă juridică europeană suprapusă peste 27 de sisteme naționale. Zaharieva a răspuns că modelul propus se bazează pe un singur punct de intrare digital, conectat la toate registrele naționale, tocmai pentru a evita dublarea procedurilor. Ea a admis că soluția nu elimină toate diferențele, dar a insistat că este un pas major în limitele cadrului juridic actual.

O altă temă importantă a fost mobilitatea cercetătorilor și carierele de cercetare, ridicată în mod special de Lina Gálvez. Ea a avertizat că Europa nu poate rămâne lider în cercetare și inovare fără să rezolve precaritatea, dificultatea circulației între mediul academic și sectorul privat și barierele pentru revenirea cercetătorilor în țările lor de origine. Comisara a răspuns că aceste probleme apar constant în dialogul cu cercetătorii și că noul act pentru Spațiul European de Cercetare ar trebui să meargă dincolo de simple măsuri voluntare. Ea a spus că una dintre opțiuni este introducerea unui contract european standard minim, care să poată fi adoptat voluntar de universități, organizații de cercetare și eventual de sectorul privat. În plus, Zaharieva a insistat că recunoașterea calificărilor și diplomelor rămâne o componentă esențială pentru a transforma „a cincea libertate” într-o realitate.

În același timp, dezbaterea a atins și dimensiunea geopolitică și de infrastructură a politicii de cercetare. Zaharieva a anunțat asocierea Elveției, finalizarea discuțiilor exploratorii cu India, negocierea unei asocieri cu Japonia și pregătirea unui acord privind știința și tehnologia cu Nigeria. Ea a mai spus că sprijinul pentru cercetarea și inovarea din Ucraina rămâne ferm și că Europa trebuie să rămână un magnet global pentru cooperare științifică, chiar și într-un context internațional tensionat.

Pe dosarul specific al telescopului Einstein, ridicat de Oliver Schenk, comisara a spus că proiectul este important și că executivul european sprijină faza pregătitoare cu 3,5 milioane de euro din Horizon, din care jumătate a fost deja alocată, iar încă 1,5 milioane de euro ar putea fi propuse până la finalul anului. Ea a subliniat însă că alegerea sitului nu aparține Comisiei și că decizia trebuie luată exclusiv pe criterii de excelență științifică.

Ansamblul schimbului din ITRE a confirmat astfel două realități care se suprapun. Pe de o parte, Comisia încearcă să ofere un răspuns mai coerent și mai strategic la problema competitivității europene, punând cercetarea, inovarea și startup-urile în centrul noii agende economice. Pe de altă parte, eurodeputații au arătat clar că instrumentele propuse, oricât de utile, rămân insuficiente dacă Uniunea nu rezolvă întrebările de fond privind piața unică, piețele de capital, regimul muncii transfrontaliere și capacitatea de a păstra în Europa companiile și talentele pe care tot aici le finanțează și le formează.

Dialogul structurat din Comisia ITRE vine într-un moment în care instituțiile europene încearcă să lege mai strâns competitivitatea economică, autonomia strategică și politica de cercetare și inovare. În noua arhitectură politică a Comisiei, startup-urile, scale-up-urile, deep tech, tehnologiile strategice și mobilizarea capitalului privat sunt prezentate ca elemente centrale ale viitoarei puteri economice europene.

În același timp, această ambiție se lovește de obstacole bine cunoscute, fragmentarea juridică și administrativă a pieței unice, dificultatea accesului la finanțare pentru etapele avansate de creștere, mobilitatea încă limitată a cercetătorilor și ritmul lent al integrării piețelor de capital. Dezbaterea din ITRE arată că Bruxelles-ul are o strategie și instrumente noi, dar și că Parlamentul European va continua să preseze pentru măsuri mai ambițioase, mai rapide și mai coerente dacă Uniunea vrea cu adevărat să devină locul în care companiile inovatoare se nasc, cresc și rămân.