Uniunea Europeană a primit 1,4 miliarde euro din profituri excepționale generate de dobânzile aferente soldurilor de numerar provenite din activele imobilizate ale Băncii Centrale a Rusiei, deținute de depozitarii centrali de titluri, și va folosi suma pentru sprijinirea Ucrainei. Este al patrulea transfer de acest tip, după o a treia tranșă livrată în august 2025, iar fondurile acoperă veniturile acumulate în a doua jumătate a anului 2025.

Pe scurt

1. UE a primit 1,4 miliarde euro din veniturile generate de activele imobilizate ale Băncii Centrale a Rusiei.

2. Este al patrulea transfer de acest tip, după o a treia tranșă livrată în august 2025.

3. 95% din sumă va merge prin Mecanismul de cooperare pentru împrumuturile acordate Ucrainei, iar 5% prin Facilitatea Europeană pentru Pace.

4. Activele de bază rămân imobilizate în cadrul sancțiunilor UE, dar dobânzile aferente nu aparțin Rusiei și au fost redirecționate spre sprijinirea Ucrainei.

5. Mecanismul de împrumut susținut prin această schemă are un volum total de 45 miliarde euro.

Comisia Europeană prezintă transferul ca parte a angajamentului continuu al Uniunii de a sprijini Ucraina pe termen lung. Potrivit executivului european, suma primită provine din profituri excepționale generate de dobânzile aferente soldurilor de numerar rezultate din activele Băncii Centrale a Rusiei care au fost imobilizate în temeiul sancțiunilor UE adoptate ca răspuns la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. În timp ce activele în sine rămân blocate, veniturile financiare generate de acestea au fost puse la dispoziție pentru sprijinirea Ucrainei, în urma unei propuneri a Comisiei și a acordului dintre statele membre.

Structura de distribuire a fondurilor este prezentată explicit în comunicatul Comisiei. 95% din venituri vor fi folosite prin Mecanismul de cooperare pentru împrumuturile acordate Ucrainei, ULCM, iar 5% prin Facilitatea Europeană pentru Pace, EPF. În termeni practici, aceasta înseamnă că cea mai mare parte a banilor va merge spre susținerea rambursării împrumuturilor de asistență macrofinanciară acordate Ucrainei de Uniunea Europeană și de creditorii bilaterali din G7 în cadrul acestui mecanism, în timp ce o parte mai mică va sprijini nevoile militare și de apărare urgente ale Ucrainei.

Comisia precizează că volumul total al sprijinului prin mecanismul de împrumut ajunge la 45 miliarde euro. Acest element este important, pentru că arată că transferul de 1,4 miliarde euro nu este o măsură izolată, ci parte dintr-o arhitectură financiară mai largă prin care UE și partenerii săi încearcă să susțină capacitatea Ucrainei de a funcționa și de a-și acoperi necesarul de finanțare în condiții de război. Din acest punct de vedere, schema transformă sancțiunile financiare într-un flux de sprijin indirect, fără ca activele principale să fie transferate.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: „Aceste 1,4 miliarde euro vor fi direcționate acolo unde este cea mai mare nevoie de ele: pentru a susține statul ucrainean, pentru a păstra serviciile publice esențiale și pentru a sprijini curajoasele forțe armate ale Ucrainei. Angajamentul nostru față de victoria și libertatea Ucrainei este neclintit.”

Valdis Dombrovskis, comisar pentru economie și productivitate, implementare și simplificare, a formulat transferul într-o cheie direct legată de logica sancțiunilor. În traducere română, el spune că, prin direcționarea a 1,4 miliarde euro din profituri excepționale generate de activele rusești imobilizate către Ucraina, Europa transformă sancțiunile împotriva agresorului rus în sprijin real pentru Ucraina, pune Rusia să plătească folosind resursele sale pentru supraviețuirea și reconstrucția Ucrainei și reafirmă că lupta Ucrainei este și lupta Europei, până la obținerea unei păci juste și durabile.

Comunicatul insistă asupra diferenței juridice și financiare dintre activele de bază și veniturile generate de acestea. Activele Băncii Centrale a Rusiei rămân imobilizate în cadrul sancțiunilor UE. Ceea ce este transferat către Ucraina nu este principalul, ci dobânda acumulată la soldurile de numerar rezultate din aceste active și din instrumentele financiare ajunse la maturitate. Această distincție este esențială pentru înțelegerea măsurii, deoarece Bruxellesul nu prezintă decizia ca pe o confiscare a activelor rusești, ci ca pe utilizarea unor venituri extraordinare rezultate din blocarea lor.

Din punct de vedere tehnic, Comisia explică faptul că activele și rezervele Băncii Centrale a Rusiei deținute în UE au devenit indisponibile în urma interdicției de a efectua tranzacții legate de acestea. Ca urmare, depozitarii centrali de titluri au acumulat numerar și depozite în bilanțurile lor, generate de instrumente financiare ajunse la scadență, iar aceste solduri au produs venituri extraordinare. În februarie 2024, Consiliul a decis că depozitarii centrali de titluri care dețin active și rezerve imobilizate ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de peste 1 milion euro trebuie să separe aceste solduri extraordinare și să nu poată dispune de veniturile nete generate de ele.

Pasul decisiv a venit în mai 2024. Potrivit Comisiei, după propunerile prezentate în martie de Comisie și de Înaltul Reprezentant, Consiliul a adoptat la 21 mai 2024 un pachet de acte juridice care a permis utilizarea acestor profituri nete în beneficiul Ucrainei. Mai recent, în decembrie 2025, Consiliul a decis să interzică într-un mod mai durabil transferurile activelor imobilizate ale Băncii Centrale a Rusiei înapoi către Rusia, pe baza Regulamentului 2025/2600, fundamentat pe articolul 122 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

În lectura Comisiei, noul transfer trebuie citit și ca o etapă de continuitate instituțională. Faptul că este al patrulea transfer de acest tip arată că mecanismul a trecut de faza de excepție punctuală și începe să funcționeze ca un instrument recurent de susținere a Ucrainei. De asemenea, faptul că fondurile acoperă veniturile acumulate în a doua jumătate a anului 2025 arată că schema operează pe baza fluxurilor generate în timp de activele imobilizate și nu a unei decizii unice, consumate într-o singură tranșă.

Pentru Uniune, dosarul are în același timp o dimensiune financiară, juridică și geopolitică. Financiar, el oferă o sursă suplimentară de sprijin pentru Ucraina. Juridic, se bazează pe separarea dintre activele imobilizate și veniturile lor. Politic, transmite mesajul că sancțiunile împotriva Rusiei nu au doar rol restrictiv, ci pot fi transformate și într-un instrument de sprijin pentru partea agresată. Comunicatul Comisiei insistă explicit asupra acestei idei de durată, afirmând că măsura face parte din angajamentul UE de a rămâne alături de Ucraina atât timp cât va fi nevoie.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, Uniunea Europeană și statele sale membre au adoptat mai multe pachete de măsuri restrictive împotriva Moscovei. Ca parte a acestor sancțiuni, activele Băncii Centrale a Rusiei deținute în UE au fost imobilizate. În timp, dobânzile generate de soldurile de numerar rezultate din aceste active au produs venituri extraordinare, iar UE a construit treptat cadrul juridic pentru a folosi aceste profituri nete în beneficiul Ucrainei.

În februarie 2024, Consiliul a impus depozitarilor centrali de titluri obligația de a separa aceste venituri, iar în mai 2024 a adoptat actele juridice care au permis utilizarea lor pentru Ucraina. În decembrie 2025, Consiliul a consolidat și interdicția de a transfera înapoi către Rusia activele imobilizate ale Băncii Centrale a Rusiei. Transferul anunțat acum, în valoare de 1,4 miliarde euro, este prezentat de Comisie drept a patra tranșă din acest mecanism.