Uniunea Europeană își intensifică strategia de sprijin pentru Ucraina și de presiune asupra Rusiei, a declarat Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, după reuniunea informală a miniștrilor de externe ai UE desfășurată la Kiev. Ea a spus că drumul către pace presupune „să confruntăm Moscova, nu să o recompensăm” și a anunțat noi măsuri privind sancțiunile, sprijinul financiar și cooperarea militară.

Pe scurt

1. UE pregătește un nou pachet de sancțiuni și vrea să intensifice presiunea asupra Rusiei.

2. Uniunea acordă 80 de milioane de euro suplimentari Ucrainei din profiturile activelor rusești înghețate.

3. Apărarea aeriană și livrarea de sisteme Patriot rămân priorități.

4. UE avansează crearea unui tribunal special pentru crimele de agresiune.

5. Ucraina cere deblocarea fondurilor și creșterea presiunii internaționale asupra Rusiei.

În declarațiile sale, Kaja Kallas a legat direct strategia UE de obiectivul unei păci durabile. Ea a spus: „Calea de a încheia acest război este să confruntăm Moscova, nu să o recompensăm, nu să relaxăm sancțiunile, ci să le întărim.” În aceeași logică, ea a anunțat că un nou pachet de sancțiuni este pregătit și că Uniunea va continua să vizeze inclusiv flota „din umbră” a Rusiei, folosită pentru a evita restricțiile energetice.

Kallas a subliniat și dimensiunea financiară a sprijinului european, anunțând un nou sprijin de 80 de milioane de euro pentru Ucraina, provenit din profiturile generate de activele rusești înghețate. Fondurile sunt destinate în principal sectorului energetic, în contextul pregătirii pentru următorul sezon rece.

Un element central al discuțiilor a fost apărarea aeriană. Înaltul Reprezentant a spus că aceasta rămâne „prioritatea principală”, în special în contextul atacurilor continue asupra infrastructurii ucrainene. Ea a menționat că Ucraina are nevoie de mai multe sisteme Patriot pentru a-și proteja spațiul aerian.

Pe dimensiunea juridică și politică, Uniunea Europeană avansează proiectele de responsabilizare a Rusiei. Kallas a declarat că UE lucrează la crearea unui tribunal special pentru crimele de agresiune și la o Comisie Internațională de Despăgubiri, cu obiectivul de a atinge etape concrete până la reuniunea ministerială a Consiliului Europei din luna mai.

Ministrul de externe al Ucrainei, Andrii Sybiha, a insistat asupra necesității menținerii presiunii internaționale și a izolării Rusiei. El a spus că orice relaxare a sancțiunilor ar slăbi securitatea europeană și a cerut accelerarea adoptării unui nou pachet de sancțiuni. „Orice slăbire a sancțiunilor astăzi nu întărește securitatea europeană”, a declarat acesta.

Sybiha a subliniat și importanța deblocării sprijinului financiar, inclusiv a unui pachet de aproximativ 90 de miliarde de euro bazat pe active rusești, care rămâne blocat. El a avertizat că întârzierile afectează direct capacitatea Ucrainei de a se pregăti pentru perioada următoare, inclusiv pentru iarnă, și a spus că aceste fonduri sunt esențiale pentru stabilitatea continentului.

Reuniunea de la Kiev a evidențiat și legătura dintre războiul din Ucraina și evoluțiile din Orientul Mijlociu. Kallas a spus că cele două conflicte sunt interconectate, inclusiv prin rolul Iranului și prin impactul asupra piețelor energetice. Ea a avertizat că prețurile mai ridicate ale petrolului contribuie la finanțarea Kremlinului și că UE trebuie să continue să limiteze aceste fluxuri financiare.

Un alt punct al discuțiilor a fost integrarea industriei de apărare ucrainene în ecosistemul european. Kallas a remarcat că Ucraina dezvoltă rapid tehnologii, în special în domeniul dronelor, și a spus că există „un argument clar” pentru integrarea mai profundă a companiilor ucrainene în industria de apărare europeană.

Pe dimensiunea socială, reuniunea a abordat și sprijinul pentru veterani. UE își extinde programele de sprijin pentru reabilitarea și reintegrarea acestora în societate, un subiect prezentat pentru prima dată ca punct distinct pe agenda unei astfel de reuniuni.

Reuniunea informală a miniștrilor de externe ai Uniunii Europene la Kiev are loc într-un moment în care războiul din Ucraina continuă fără un progres decisiv în negocierile de pace. UE încearcă să mențină sprijinul militar și financiar pentru Kiev, în timp ce își consolidează instrumentele de presiune asupra Rusiei, inclusiv sancțiuni economice și mecanisme de responsabilizare juridică.

În același timp, tensiunile din Orientul Mijlociu și impactul acestora asupra piețelor energetice și asupra securității globale complică contextul geopolitic. În acest cadru, Uniunea Europeană încearcă să evite dispersarea atenției și resurselor și să mențină Ucraina în centrul agendei sale de securitate și politică externă.