spot_img
AcasăComunicateEcologizarea Băncilor Centrale de Willem H. Buiter


Ecologizarea Băncilor Centrale de Willem H. Buiter

NEW YORK – Băncile centrale care s-au confruntat cu problema schimbărilor climatice trebuie să răspundă unei serii de întrebări. Ar trebui cei ce se ocupă de politicile monetare (și alți regulatori și supervizori financiari) să se concentreze asupraimplicațiilor pe careschimbările climaticele aduc asuprastabilității financiare? Ar trebui să trateze schimbările climaticeca pe o potențială amenințare a capacității lor de a-și urma mandatele macro-economice de angajare full-time și/sau stabilitate de preț? Diminuarea consecințelor adverse ale modificărilor climatice ar trebui să devină un obiectiv explicit pentru politicile monetare?

Ținând cont de aceste întrebări, este important să reținem că sunt asociate două tipuri distincte de riscuri financiare cu modificările climatice. Primul include tranziția sau diminuarea riscurilor ce vin odată cu trecerea cu succes la un viitor caracterizat deemisii de carbonmai scăzute. De exemplu, politicile de diminuare a efectelor asupra climei și pentru energia verde pot conduce la diminuarea resurselor – și anume, rezervele de combustibil mineral – care ar scădea abrupt ca valoare, datorită unei schimbări fundamentale a cererii prin legislație, regulamente, fiscalitate, tehnologie, gusturiși așa mai departe.

Al doilea tip de risc financiar ține de neadresarea eficientă a schimbărilor climatice. Există riscuri fizice asociate cu adaptarea la un viitor cu emisii mai scăzute de carbon, inclusiv distrugerea bunurilor reale comerciale și naturale cât și a capitalului uman. O gamă largă de dezastre naturale ar afecta infrastructura, alte structuri private și publice, terenuri șiresurse de apă. Și riscurile ridicate de rănire și deces pentru persoane sau pierderea potențialului de a face un venit pot avea consecințe financiare nu doar pentru cei afectați în mod direct, ci și pentru asiguratori și alte părți.

Cel puțin de la semnarea Acordului de la Paris în domeniul schimbărilor climatice, regulatorii și supervizorii financiari au luat la cunoștință riscurile impuse de schimbările climatice asupra stabilității financiare. Autoritatea de Reglementare Prudențială din Marea Britanie este deosebit de atentă la ora actuală cu privire la posibilul impact al schimbărilor climatice asupra sectoarelor de asigurare și bancare și, împreună cuAutoritatea de Conduită Financiară din Marea Britanie,au modificat cadrele de supervizare și reglementare în consecință.

De asemenea, Grupul Operativ al Comisiei pentru stabilitate Financiară, responsabil cu Informări Financiare influențate de schimbările climatice, a emis recomandări pentru formarea unor rezistențe la schimbări și acum se bucură de un real suport.Și Băncile Centrale și Rețeaua de Supervizare pentru ecologizarea Sistemului Financiarcreat în 2017 oferăîn mod regulat recomandăripentru modalitatea în care băncile și alte instituții financiare, pot adresa riscurile financiare aferente schimbărilor climatice.

Așa cum sugerează această răspândire a inițiativelor de reglementare și consiliere, riscurile climatice pot avea un impact principal asupra capacității autorităților monetare de a-și urma obiectivele macroeconomice tradiționale. Manifestările extreme ale schimbărilor climatice pot provoca o scădere semnificativă, neprevăzută a cererii colective și a posibilului rezultat pe perioade extinse de timp.

În decadele anterioare, băncile centrale au fost puse în fața câtorva provocări semnificative de stagnare a inflației (dezvoltare economică scăzută cuplată cu o inflație ridicată) pe lângă cazurile familiare de explozie a prețului petrolului. Dar toate acestea se pot schimba dacă efectele adverse ale schimbărilor climatice asupra cererii și ofertei devin tot mai frecvente și severe. În plus, un risc mai mare poate însemna că orizontul politicii monetare (tipic 2-3 ani) trebuie extins pentru a permite apariția șocurilor climatice persistente cu frecvență scăzută șicu un impact ridicat.

Nici Rezerva Federală aSUA și nici Banca Japoniei nu au un mandat pentru diminuarea schimbărilor climatice. Totuși, Banca Angliei trebuie să “mențină o stabilitate a prețurilor, și … astfel, să susținăpolitica economică a Guvernului Majestății Sale”,ce poate include suport pentru politicile climatice. Și în Europa, politica climatică este deja implicată în politica monetară. Principalul obiectiv al Băncii Centrale Europene este “menținerea stabilității prețurilor și, fără a aduce prejudicii acestui obiectiv, sprijinirea politicilor economice generale în Uniune”,ceea ce include asigurarea unui “nivel ridicat”de protecție a mediului și îmbunătățirea calității acestuia” și contribuirea la “pace, securitate și o dezvoltare sustenabilă a Pământului”.

În declarațiile recente ale Parlamentului European și în presă, Președintele ECB Christine Lagardea indicat faptul că riscurile climatice sunt într-adevăr o problemă pentru ECB și a indicat faptul că diminuarea efectelor climatice poate fi adăugată drept obiectiv al politicii monetare a ECB, în urma unei revizuiri în curs de desfășurare a cadrului politicii bancare. Dacă se va întâmpla, va trebui implementată prin operațiunile de creditare/debitare ale ECB și prin orice programe de achiziție urmate de aceasta.

De exemplu, ECB poate favoriza achiziția de instrumente financiare ce respectă anumite obiective “ecologice”, transformând înlesnirea cantitativă (QE) în “ecologizarea cantitativă”.Și operațiunile pe termen lung de refinanțare pot oferi termeni și condiții colaterale mai bune pentru firmele ale căror conduită sprijină obiectivele climatice. Atâta timp cât aceste intervenții financiare au loc “fără a aduce atingere” obiectivului de stabilitate a prețurilor, diminuarea efectelor climatice poate deveni un obiectiv secundar oficial al ECB. În timp ce extinderea operațiunilor QE va fi dictată de obiectivul de stabilitate a prețurilor, compoziția poate fi înclinată spre obligațiuni verzi și alte garanții ce respectăstandardele de “mediu, sociale, de guvernare” sau “investițiile responsabile din punct de vedere social”.

Pentru a fi sigur, Președintele Bundesbank Jens Weidmanna obiectat asupra practicii de înclinare a achiziției de bunuri spre obligațiunile verzi, argumentând că asta va fi împotriva principiului de neutralitate a pieței, conform Art. 127 din Versiunea consolidatăa Tratatului asupra Funcționării Uniunii Europene. Totuși, având în vedere că nici Art. 127 și nici restul tratatului nu conțin referințe la un astfel de principiu, obiecția lui Weidmann pare stupidă.

Totuși, trebuie să ne așteptăm la “QE verzi” în viitorul apropiat, atât în spațiul european cât și în Marea Britanie. În ceea ce privește SUA și Japonia, totuși,vor trebui să apară schimbări în cadrul mandatelor Fedși BOJ, înainte ca această schimbare să devină posibilă.

 






















RELATED ARTICLES