Va amenința corupția redresarea economică a Europei?

0
11






De Luis Garicano

BRUXELLES – Planul de recuperare post-pandemică al Uniunii Europene reprezintă o oportunitate istorică, dar în aceeași măsură prezintă și un risc major. După intense negocieri, UE s-a arătat de acord să emită datorii comune – pentru prima dată – pentru a finanța Facilitatea de Redresare și Reziliență, un fond comun care va acorda subvenții și împrumuturi statelor membre UE pentru ecologizarea economiei, digitalizarea administrațiilor publice și reforma economiile lente ale blocului comunitar. Dar, pentru toate laudele pe care le merită noul fond, succesul său va fi totuși judecat în funcție de realizări.

Pe scurt, europenii așteaptă rezultate, nu scandaluri. Aceste fonduri de recuperare din UE nu pot ajunge să fie sifonate prin scheme frauduloase. Perspectivele unei uniuni fiscale mai strânse și mai robuste vor fi deteriorate dacă tot ceea ce europenii își amintesc din efortul de redresare este că fondurile s-au scurs către o rețea de politicieni corupți, prieteni și escroci.

Parlamentul European a fost conștient de acest pericol atunci când a creat instrumentul de recuperare și reziliență. Drept urmare, textul legal care reglementează distribuirea fondurilor include obligații stricte în materie de raportare și transparență, precum și roluri esențiale de supraveghere pentru organismele de monitorizare ale UE: Oficiul European Antifraudă, Procurorul European recent înființat și Curtea Europeană de Conturi.

Lupta împotriva utilizării abuzive a fondurilor europene nu este nouă. Deturnarea subvențiilor UE are deja prezențe importante în știrile de pe continent. În 2018, o serie de investigații au legat asasinatele jurnalistului Ján Kuciak și logodnicei sale Martina Kušnírová de investigația acestuia privind utilizarea abuzivă a fondurilor europene în Slovacia. Anul următor, mai mulți miniștri din guvernul bulgar au demisionat după dezvăluirile că au deturnat fonduri agricole pentru a dezvolta afaceri imobiliare. În Ungaria, biroul antifraudă al UE a descoperit nereguli grave într-un proiect de transport de 1,7 miliarde EUR (2 miliarde USD) și în contractele negociate cu ginerele prim-ministrului pentru asigurarea iluminatului stradal. În total, între 2014 și 2019, organismul antifraudă a recomandat recuperarea subvențiilor de peste 6 miliarde EUR.

Aceste exemple ilustrează provocările cu care se confruntă UE în alocarea eficientă a banilor destinați recuperării economice. Parlamentul European a încercat să protejeze fondurile stabilind criterii riguroase de evaluare a plăților. Aceste criterii sunt cheia pentru a înțelege situația actuală dintre Comisia Europeană și Ungaria și Polonia. Guvernele din UE trebuie să explice cum intenționează să se protejeze împotriva fraudei atunci când solicită fonduri. Legislația include, de asemenea, limbajul care oferă organismelor de supraveghere dreptul de a accesa datele legate de utilizarea fondurilor de recuperare.

Dar aceste eforturi vor fi irosite dacă UE nu reușește să își finanțeze în mod adecvat sistemele de audit și control. De exemplu, în ultima propunere de buget a UE, Comisia Europeană presupune că fiecare membru al personalului din biroul antifraudă va monitoriza cheltuielile UE în valoare de 900 milioane EUR. În 2010, același membru al personalului ar fi fost responsabil pentru examinarea a 300 de milioane EUR. Ultima restructurare urmează unei tendințe de zece ani de reducere a resurselor pentru organismul antifraudă. În 2010, biroul avea 466 de angajați; anul acesta, acest număr este de doar 376, chiar dacă banii care trebuie supravegheați s-au dublat între timp sau chiar mai mult. Resursele Curții Europene de Conturi și ale Parchetului European sunt în mod similar inadecvate.

Situația pare și mai gravă dacă luăm în calcul că UE se angajează la cea mai mare extindere a bugetului din istoria sa. Riscul de fraudă nu a fost niciodată mai mare. UE cheltuie mai mulți bani ca oricând, dar instituțiile necesare pentru a menține credibilitatea cheltuielilor sale sunt subfinanțate.

Această periculoasă combinație a determinat Renew Europe (succesorul Alianței Liberali și Democrați pentru Europa din Parlamentul European) să prezinte amendamente la buget pentru a crește substanțial resursele organelor de audit și control ale UE. Oferirea Oficiului European de Luptă Antifraudă, a Procuraturii Europene și a Curții Europene de Conturi de mijloace financiare de care au nevoie pentru a proteja banii contribuabililor europeni de deturnare și fraudă este esențială pentru păstrarea integrității efortului fără precedent al UE.

A fost nevoie de cel mai lung summit din istoria recentă a UE pentru crearea planului de redresare. Unii lideri au trebuit să cheltuiască un capital politic considerabil pentru a face posibil acordul. Este puțin probabil ca ei să aibă la fel de mare succes data viitoare dacă ceea ce își amintesc europenii despre program rămân doar o serie de scandaluri de corupție și eforturi controversate pentru recuperarea banilor furați.

Luis Garicano, șeful delegației Ciudadanos în Parlamentul European, este vicepreședinte și coordonator economic al grupului Renew Europe.

© Project Syndicate 2021, www.project-syndicate.org

Traducerea, adaptarea și editarea: Daniel Apostol, ClubEconomic.ro

 



LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here