de Alexandru Ciuncan,
Președinte și director general UNSAR
Industria asigurărilor, dar și lumea în care trăim se află într-un moment definitoriu. Este din ce în ce mai clar că trăim într-o lume marcată de incertitudine, și nu doar de una teoretică, ci de riscuri care ajung direct în bugetele familiilor și în bilanțurile companiilor. Iar rolul asigurărilor este cu atât mai mare în vremuri de incertitudine.
Începutul acestui an a fost marcat de bine cunoscuta Reuniune Anuală a Forumului Economic Mondial de la Davos. Printre multe alte teme, s-a vorbit și despre faptul că trăim într-o nouă lume și s-a insistat pe conceptul de risc și asupra nevoii de cooperare. Fără o legătură aparentă, la doar câteva săptămâni, Conferința Aniversară a EIOPA – Autoritatea Europeană de Supraveghere în Asigurări și Pensii Ocupaționale – a fost cadrul unei discuții interesante despre lumea nouă în care trăim și despre cum riscurile capătă o cu totul nouă valență. „Asigurările nu sunt un lux, ci un instrument de supraviețuire financiară” – a fost una dintre concluziile unui panel de discuție. Într-un alt plan, și mai recent, un înalt oficial al Guvernului României vorbea la un eveniment dedicat piețelor financiare despre „Rolul statului în sprijinirea reducerii riscurilor”.
Ce leagă cele trei momente? Conceptul de risc. Practic, fără nicio legătură aparentă între ele, cele trei planuri converg și transmit același mesaj: trăim într-o lume nouă, riscurile sunt mai dinamice și prezente decât oricând, iar rolul asigurărilor crește odată cu el.
Ca industrie, asigurările depind, firește, de evoluțiile economiei. Chiar dacă în decembrie 2025 cifrele arată o contracție în zona de consum (comerț cu amănuntul), din fericire, România are în 2026 avantajul unor investiții importante. Se vorbește despre un an de vârf al fondurilor europene, cu peste 10 mld. EUR din PNRR, plus alte fonduri europene și investiții străine de care trebuie să știm să profităm – căci vorbim despre un motor important de creștere. Așadar, aceste fonduri pot fi resimțite într-un apetit mai mare pentru formele de asigurări specifice construcțiilor, protejării bunurilor și/sau echipamentelor, garanții, credit comercial și nu în ultimul rând a răspunderilor față de terți / față de partenerii de afaceri.
Mai mult, datele arată că anul 2026 ar trebui să arate „ceva mai bine” decât 2025, chiar dacă avansul PIB va fi doar între 1% și 1,5%, în timp ce economia României se străduiește să facă tranziția de la consum spre investiții.
Întorcându-ne la industria de asigurări – oportunitățile se văd și la nivelul Europei Centrale și de Est (ECE). Din ce în ce mai mulți analiști spun că regiunea nu mai este „o poveste periferică, ci devine o parte tot mai centrală a peisajului financiar european”, așa cum reiese dintr-un recent raport semnat Forvis Mazars.
Deși gradul de penetrare al asigurărilor în ECE este de 2,2% din PIB, comparativ cu 6–9,5% din Europa de Vest, acest decalaj este văzut acum mai degrabă ca un potențial semnificativ nevalorificat decât ca o slăbiciune structurală. Convergența economică continuă a regiunii cu Europa de Vest, dublată de creșterea veniturilor și de maturizarea comportamentului consumatorilor, poziționează aceste piețe pentru o creștere accelerată. Oportunitățile-cheie pentru dezvoltare includ creșterea gradului de conștientizare în rândul consumatorilor, diversificarea ofertelor de produse și consolidarea culturii asigurărilor — toate obiective realizabile, având în vedere baza operațională solidă deja existentă.
Concret – combinația dintre ratele reduse de penetrare, creșterea nivelului de trai, reglementarea în evoluție și adoptarea noilor tehnologii creează oportunități de extindere, în special în segmente insuficient asigurate precum sănătatea, proprietățile și protecția prin asigurări de viață. Asigurările generează în România 1,35% din PIB, în timp ce Cehia conduce regiunea cu un grad de penetrare de 2,7%, urmată de Polonia și Croația cu câte 2,2%, Ungaria cu 2,2% și Slovacia cu 1,5%. Spre comparație, marile economii ale UE arată rate ridicate de penetrare: Franța 8,8%, Germania 5,7%, Belgia 5,1%. Din nou – potențial important.
Așadar, nu numai că ECE nu mai este periferia pieței europene de asigurări, ci devine zona ei de creștere. Din poziția României, sunt, așadar, mai importante abilitatea noastră de a privi strategic, pe 5-10 ani și modul în care valorificăm acest spațiu de dezvoltare decât o simplă analiză a acestor date.
Da, diferențele cu privire la gradul de penetrare a asigurărilor la nivel național în comparație cu mediile europene încă sunt foarte mari, dar tocmai de aici reies multiple oportunități.
Afirmăm aceasta pentru că, într-adevăr, cifrele EIOPA arată că 62% dintre europeni spun că dețin o asigurare de locuință, în timp ce în România, doar 24% dintre locuințe sunt protejate financiar prin intermediul unei asigurări obligatorii PAD, și doar circa 18% beneficiază de protecția completă oferită de o poliță facultativă.
Mergând mai departe, 57% dintre europeni spun că au o asigurare facultativă de tip CASCO, în timp ce la noi, vorbim de puțin peste 10% vehicule asigurate. Sigur, este la fel de adevărat că avem un parc auto îmbătrânit, mai greu de asigurat.
Nu mai vorbim de asigurările de viață cu componentă de economisire sau de investiție, unde media europeană este de 18% față de 10-11% în România. Desigur, lucrurile se vor schimba și aici dacă mult așteptata introducere a facilităților fiscale pentru asigurările de viață se va concretiza, așa cum există și pentru cele voluntare de sănătate, chiar dacă, și pentru acestea din urmă, plafonul e neschimbat de circa 10 ani și total insuficient.
Concluzia? Toate aceste cifre ne arată spațiul important de dezvoltare pe care îl avem, mai ales că industria asigurărilor are o dinamică superioară PIB-ului. Putem, așadar, construi pe semne bune ce reies din cifrele ASF, care arată o radiografie a pieței după primele 9 luni din 2025.
2025 – anul consolidării
O analiză a trecutului este, de cele mai multe ori, o oglindă potențială a viitorului. Dacă ne uităm la 2025, acesta a fost pentru ecosistemul asigurărilor un an de consolidare și de maturizare, în care industria a reușit să construiască, treptat, un portofoliu mai echilibrat de soluții de protecție pentru oamenii și companii. Evoluția cea mai pregnantă s-a manifestat în segmentele de asigurări de viață și sănătate, dar și în zona asigurărilor de bunuri și proprietăți, unde interesul a fost stimulat de frecvența tot mai mare a producerii riscurilor cauzatoare de daune, dar și de o preocupare reală a oamenilor pentru siguranța familiei și vieții lor.
Cert este că putem, astăzi, să discutăm despre o industrie a asigurărilor mai matură, consolidată, cu jucători de talie europeană — o industrie care și-a dovedit, reziliența și capacitatea de a fi alături de clienți.
Este important de punctat și faptul că anul 2025 a marcat accelerarea procesului de digitalizare. Asigurătorii au investit în automatizarea proceselor, în utilizarea datelor și în soluții tehnologice menite să îmbunătățească experiența clienților.
În același timp, 2025 a confirmat o schimbare de mentalitate: românii încep, din ce în ce mai mult, să privească asigurarea nu doar ca pe o simplă obligație legală, ci ca pe un instrument de stabilitate financiară și de protecție pe termen lung.
În tot acest timp, prin inițiative precum Coaliția pentru Siguranță Rutieră, Alianța pentru BunăStare și prin proiecte dedicate rezilienței în fața dezastrelor, precum Forumul Locuințelor Asigurate, UNSAR și cele 22 de companii membre ale asociației au susținut activ creșterea nivelului de informare și responsabilitate în societate.
2026 – anul dezvoltării
2026 are, deci, toate șansele să fie un an de dezvoltare. Pe de o parte, vedem că interesul românilor pentru asigurări este în creștere, mai ales în ceea ce privește asigurările de locuințe (55% dintre români spun acest lucru), de călătorie, de sănătate și de viață.
Pe de altă parte, vedem că încrederea românilor în industria de asigurări a crescut cu 3 puncte procentuale, așa arată studiile realizate de IRES, semn că, cel mai probabil, atât apropierea constantă față de clienți, investițiile
făcute, cât și reacțiile rapide ale membrilor UNSAR și ale întregii comunități a asigurărilor după evenimente precum inundațiile din județul Suceava sau explozia din cartierul Rahova s-au făcut remarcate în societate.
Schimbând registrul, dar cu siguranță nu în ultimul rând, vedem o oportunitate semnificativă pentru populație ce vine sub forma asigurărilor de viață cu componentă de economisire sau de investiție – mai ales că studiile sociologice realizate de IRES la solicitarea UNSAR arată că 17% dintre români și-ar plasa economiile în asigurări de viață – în creștere cu 6 puncte procentuale față de 2024. Semn că oamenii caută instrumente care să ofere siguranță financiară și randamente pozitive.
Un catalizator esențial al acestei oportunități îl reprezintă extinderea și consolidarea facilităților fiscale pentru asigurările voluntare de sănătate, în sensul celor enunțate anterior. Deductibilitățile fiscale au demonstrat deja că pot stimula semnificativ interesul angajatorilor de a include asigurările de sănătate în pachetele de beneficii salariale oferite angajaților – ar trebui, deci, extinse și la asigurările de viață. În același timp, este nevoie de campanii constante de informare, care să explice cât mai bine cum funcționează o asigurare și ce avantaje unice aduce.
Pe scurt, tendința indică o creștere susținută în special de segmentele nonauto, cu accent pe sănătate, viață și locuințe. Pentru asigurători, provocarea va fi să mențină un echilibru între inovație, digitalizare și sustenabilitate financiară, într-un context economic complex și nelipsit de incertitudini la nivel global.
Oportunități și provocări, „pe măsură”
Sigur, oportunitățile vin „la pachet” cu o serie întreagă de provocări, fie ele la nivel european – unde simplificarea cadrului legislativ presupune ca aparatul birocratic să redeschidă dosarele importante, să le reanalizeze și să vină cu soluții, fie la nivel local unde este deja anunțată o efervescență la nivelul legislației secundare.
În plus, contextul este completat de riscurile climatice care își fac simțită prezența tot mai des și de provocările date de frecvența accidentelor rutiere, de digitalizare, riscuri cibernetice și de dinamica așteptărilor clienților. Ne vom apleca asupra a doar două dintre aceste provocări.
Se discută mult despre asigurările obligatorii RCA. Este important să fim realiști: acesta rămâne un segment puternic influențat direct de dinamica daunelor, a costurilor cu reparațiile, cu despăgubirile morale, de evoluția prețurilor pieselor auto, dar și de fenomenul fraudei și al dezinformării. Ce ne diferențiază însă de alte țări europene este daunalitatea. România rămâne, din păcate, „Țara accidentului la minut”. Deși s-au înregistrat unele progrese în reducerea accidentelor rutiere grave, o analiză a datelor oficiale din ultimii 10 ani arată că riscul nu dispare, ci se reconfigurează, afectând tot mai mult alte categorii de persoane. Date oficiale arată că ne menținem pe primul loc în Uniunea Europeană la mortalitate rutieră, înregistrând 77 de decese rutiere la un milion de locuitori, aproape dublu față de media UE.
Dincolo de dimensiunea cea mai importantă, cea umană, consecințele se văd și din perspectivă economică, în cifre. Practic, doar în primele 9 luni ale anului trecut au fost achitate, în baza polițelor RCA, peste 360.000 de dosare de daună, rezultate în urma accidentelor rutiere. Acest număr este în creștere cu 16% față de aceeași perioadă a anului 2024, ceea ce confirmă faptul că frecvența incidentelor rutiere rămâne foarte ridicată. Practic, vorbim despre 1.320 de dosare de daună plătite de către asigurători, în medie, în fiecare zi calendaristică.
Lucrăm la nivelul UNSAR pe acest palier al frecvenței accidentelor prin intermediul CSR, Coaliția pentru Siguranță Rutieră, alături de peste 40 de instituții publice, organizații neguvernamentale și companii private. De altfel, reamintim faptul că CSR a făcut recent un apel public și a invitat instituțiile, companiile și societatea civilă care încă nu sunt membre ale Coaliției să se implice în acțiunile din cadrul SNSR – Săptămâna Națională a Siguranței Rutiere. Reamintim că Legea privind instituirea SNSR, un proiect inițiat de CSR, oferă cadrul necesar pentru consolidarea cooperării interinstituționale și pentru promovarea unor măsuri concrete de prevenție, educație și responsabilizare în trafic.
O altă provocare realmente îngrijorătoare are în vedere riscurile climatice și modul în care ne protejăm, pe noi înșine, locuințele, comunitățile și afacerile. Reziliența este departe de a fi doar un concept abstract.
Observăm o creștere de 17% a despăgubirilor plătite în primele 9 luni din 2025 în baza polițelor facultative de asigurare a locuințelor – semn că riscurile se multiplică, sistemul funcționează bine și că românii apelează la aceste produse cu încredere.
Merită spus și că, deși asigurarea facultativă pentru locuințe nu previne producerea riscurilor, oferă protecție reală, acoperind pierderile materiale cauzate de incendii, inundații sau alte evenimente neprevăzute, oferind sprijin financiar pentru refacerea locuinței și înlocuirea bunurilor afectate și asigurând, în final, liniștea și siguranța familiilor în fața evenimentelor care nu pot fi anticipate.
În contextul creșterii frecvenței fenomenelor naturale și al evenimentelor accidentale, mesajul nostru este unul clar: pagubele materiale nu sunt doar cifre – ele reprezintă ani de muncă pentru fiecare român, pentru fiecare familie – un motiv în plus să nu ignorăm asigurarea facultativă pentru locuințe și să luăm decizia de a ne proteja locuința.
Asigurările de locuințe sunt un segment care oferă un spațiu important de dezvoltare, iar evoluția acestora este puternic influențată de contextul social și de percepția asupra riscurilor. Evoluții mai deosebite apar, de regulă, în perioadele în care dezbaterea publică se intensifică, fie ca urmare a unor evenimente care atrag atenția societății (ex.: explozia din cartierul Rahova, inundațiile din județul Suceava), fie în urma campaniilor de informare și a mesajelor transmise de autorități și de industrie.
Provocarea este, și ne referim aici la întregul spectru al asigurărilor de locuințe, cum să menținem aceste vârfuri de interes și după ce atenția societății se mută către alte subiecte. Nu sunt puțini cei care, sub imperiul unui val de emoție, se asigură – dar anul următor nu își reînnoiesc polițele. Practic, miza este transformarea acestui comportament reactiv într-unul preventiv, printr-o comunicare constantă și prin promovarea beneficiilor reale ale protecției financiare pentru locuință.
În loc de concluzie
Avem mult de lucru în continuare – ca societate, comunitate, mediu de afaceri și, evident, industrie financiară. Într-o economie marcată de volatilitate, adevărata diferență nu o mai face absența riscurilor, ci capacitatea de a le absorbi. Din această perspectivă, asigurările nu elimină incertitudinea, dar o fac gestionabilă. Iar într-o lume în care șocurile devin regula, nu excepția, gestionarea riscului începe să semene tot mai mult cu o condiție de normalitate economică.
Industria de asigurări plătește, în fiecare zi calendaristică, despăgubiri de peste 6,5 milioane de euro oamenilor și companiilor care trec prin momente complicate, dacă nu chiar dificile. De multe ori, plata acestor despăgubiri degrevează bugetele publice de o serie de cheltuieli. Cifra poate fi, însă, mult mai mare. Cu o condiție. Să aducem asigurările mai aproape de români și de mediul de business.
Alexandru D. Ciuncan, expert cu peste 20 de ani experiență în domeniul asigurărilor și pensiilor private în Europa Centrală și de Est, cu o vastă expertiză în conduita pieței, dezvoltarea afacerilor, relații publice și jurnalism, este președinte şi director general al Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR).
Din 2019 este, de asemenea, membru în Consiliul Director al ISF-Institutul de Studii Financiare.
Între 2013 și 2018, Alexandru a fost membru al IRSG și al OPSG, cele două grupuri de Stakeholderi din cadrul EIOPA – Autoritatea Europeană de Supraveghere în Asigurări și Pensii Ocupaționale, contribuind activ la elaborarea și dezbaterea legislației cu impact pe termen lung asupra sectoarelor asigurărilor și pensiilor private. În aceeași perioadă a deținut funcția de Secretar General al APPA – Asociația Pentru Promovarea Asigurărilor – ONG-ul care a dezvoltat primele campanii naționale de informare și educare a consumatorilor – și de Managing Partner al XPRIMM, o companie românească de media specializată în industria de asigurări din CEE și SEE.
Alexandru CIUNCAN deține o diplomă în Management la Academia de Studii Economice București, este certificat PMP – Project Management Professional și ACP – Agile Certified Professional (Project Management Institute, SUA). Cel mai recent, a absolvit Henley Business School (Marea Britanie) cu un certificat postuniversitar în Practică în Consiliul de Administrație și Conducere.
