Din ce în ce mai multe voci anunță o nouă paradigmă economică europeană. Noul model va fi musai digital, va fi musai ecologist și că se dorește să fie musai și un model de economie unită. Este, de altfel, principala concluzie a ediției din această vară a Forumului Economic de la Bruxelles, în deschiderea căruia comisarul european pentru economie Paolo Gentiloni a spus că nu crede că aceste noi paradigme economice se creează „ex ante” (înainte de eveniment, prospectiv), dar că se întâmplă deja luând în considerare provocările economice și sociale post-COVID. Lecțiile învățate odată cu șocul economic produs de pandemia de COVID-19 ar putea promova un rol mai puternic pentru UE însăși, iar după ce va mai curge ceva apă pe Dunăre și pe Rin, va deveni clar că se întâmplă „lucruri noi, importante”, rezultate ale efortului UE de redresare după o criză de sănătate ce a fost aproape paralizantă pentru economie.
Paolo Gentiloni a explicat că achiziția comună de vaccinuri anti-COVID din UE are o semnificație importantă și anume aceea că „fiecare cetățean european știe acum că trebuie să ne consolidăm uniunea în domeniul sănătății”. De altfel, criza sănătății cu puternic impact economic demonstrează o noutate în reacția comunitară: UE pare să fi învățat din greșelile comise în timpul crizei financiare din 2008 și 2009, când reacția a fost prea mică și prea târzie, accentuând decalaje economice și producând adevărate divergențe. Acesta este și motivul pentru care unul dintre principalele obiective ale NextGenerationEU este de a aborda riscul unor diferențe uriașe între statele membre: un pachet de recuperare de peste 800 de miliarde de euro conceput pentru a ajuta tocmai la repararea daunelor economice și sociale cauzate de pandemia de COVID-19. Pachetul se angajează să sprijine cele 27 de state membre ale UE în construirea unei societăți digitale mai ecologice. Iar decalajele dintre țări ar trebui abordate de NextGenerationEU, pentru că există inegalități reale adâncite chiar de criza pandemică.
Problema sustenabilității a devenit copleșitoare în pandemie, iar transferul în online și telemunca s-au dovedit o foarte bună oportunitate pentru accelerarea procesului de digitalizare. În viitorul apropiat Uniunea Europeană ar putea ajunge să definească acest moment drept „noua paradigmă economică”.
André Sapir, profesor la Institutul de Studii Europene din Bruxelles, consideră că „pachetul de recuperare este un aspect important” al soluționării acestor „disparități”. Profesorul Sapir reamintește că „vaccinarea este, de asemenea, inegală” între diferite regiuni și grupuri, unii cetățeni, în general cei cu o educație și venituri mai bune, fiind mai predispuși să fie vaccinați. Potrivit lui Sapir, aceasta este, de asemenea, o oportunitate pentru o abordare mai coordonată pentru a aduce beneficii comunitare.
Europenii (mai ales ei și mai puțin restul) sunt provocați așadar să pună umărul la construcția unei noi economii comunitare: una verde, digitală și pe cât posibil și una care să continue să rămână unită. Rămâne de văzut cum anume se va racorda România la această agendă europeană.
