spot_img
AcasăOpiniiSalvarea acordului nuclear cu Iranul de Josep Borrell


Salvarea acordului nuclear cu Iranul de Josep Borrell

BRUXELLES – Cu cinci ani în urmă la Viena, săptămâna aceasta, grupul E3/EU+3 (China, Franța, Germania, Federația Rusă, Regatul Unit și Statele Unite, împreună cu Înaltul Reprezentant al UE) și Iranul au convenit asupra Planului comun de acțiune cuprinzător (JCPOA). Pentru a marca cea de a cincea aniversare a acestei ocazii, ar trebui să recunoaștem o realitate simplă: fără acest acord, Iranul ar fi putut dezvolta arme nucleare până acum, adăugând încă o sursă de instabilitate într-o regiune volatilă.

Astăzi, JCPOA se află sub o presiune considerabilă pe mai multe fronturi. Am convingerea că măsurile de conservare a acestuia nu sunt doar necesare, ci și urgente, din cel puțin două motive. În primul rând, a durat mai mult de 12 ani pentru ca comunitatea internațională și Iranul să depășească diferențele și să încheie un acord. Dacă JCPOA se pierde, nicio altă alternativă cuprinzătoare sau eficientă nu așteaptă să îi ia locul.

Preocupările comunității internaționale cu privire la programul nuclear al Iranului datează de multă vreme. Discuțiile purtate pentru a pune bazele unei soluții negociate au început în 2003 la inițiativa miniștrilor de externe francez, german și britanic, cărora li s-a alăturat la scurt timp Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe de atunci, Javier Solana. El și succesorii săi, Catherine Ashton și Federica Mogherini, care au fost sprijiniți de Serviciul European de Acțiune Externă, au păstrat întotdeauna ușa deschisă pentru o soluție diplomatică. Și, după multe încercări, JCPOA a devenit, în cele din urmă, o realitate.

Acordul nu ar fi fost posibil fără perseverență diplomatică. Acesta a necesitat implicarea deplină nu numai a Statelor Unite, ci și a Rusiei, Chinei și, bineînțeles, a Iranului. Acordul final a fost solid. Având mai mult de 100 de pagini și mai multe anexe, acesta stabilește toate detaliile pentru o reciprocitate clară: Iranul respectă restricțiile stricte privind programul său nuclear în schimbul ridicării sancțiunilor economice și financiare legate de domeniul nuclear.

JCPOA este consacrat în dreptul internațional prin Rezoluția 2231 a CSONU (care trebuie să fie pusă în aplicare pe deplin). Acesta reprezintă un exemplu concludent pentru ceea ce pot realiza diplomația europeană și multilateralismul eficace în cadrul ordinii internaționale bazate pe norme. Însă procesul care a condus la acesta a fost de lungă durată și dificil, excluzând aproape orice altă șansă de a se ajunge la un acord.

În al doilea rând, JCPOA nu este doar un succes simbolic. Acesta și-a îndeplinit promisiunile și s-a dovedit a fi eficace. Datorită nivelului de acces fără precedent pe care l-a asigurat Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, AIEA a fost în măsură să confirme în 15 rapoarte consecutive de monitorizare în perioada ianuarie 2016-iunie 2019 că Iranul își îndeplinise toate obligațiile care îi reveneau în temeiul acordului.

Ca atare, Europa și alți parteneri au ridicat sancțiuni, astfel cum se prevede în acord. Izolarea internațională a Iranului a luat sfârșit, creând premisele restabilirii relațiilor economice și comerciale normale cu restul lumii. Cu toate acestea, în mai 2018, SUA a decis să se retragă din JCPOA și să reinstituie sancțiuni în vederea aplicării unei noi strategii de „presiune maximă”.

Deși reinstituirea sancțiunilor impuse de SUA a avut în mod evident efecte negative asupra economiei și a poporului iranian, Iranul a continuat să adere la acord timp de încă 14 luni. Însă acum, Iranul acumulează din nou niveluri îngrijorătoare de uraniu îmbogățit și obține noi cunoștințe în domeniul nuclear. JCPOA continuă să se erodeze, iar temerile din trecut ies din nou la suprafață.

În ianuarie, Franța, Germania și Regatul Unit și-au exprimat în mod oficial îngrijorarea cu privire la activitățile reînnoite de îmbogățire a uraniului ale Iranului și au îndemnat Iranul să revină la conformitatea deplină. În mod similar, Iranul și-a exprimat propriile preocupări, susținând că nu a primit beneficiile economice așteptate din ridicarea sancțiunilor.

În calitate de coordonator actual al JCPOA, voi continua să lucrez cu toate părțile rămase în acord, precum și cu întreaga comunitate internațională. Vom face tot posibilul pentru a menține ceea ce am realizat acum cinci ani și pentru a ne asigura că acordul rămâne eficace.

Este important de reținut că programul nuclear iranian continuă să fie supus unui control strict, natura sa pașnică fiind verificată în mod constant. Datorită regimului de inspecții al AIEA, cunoaștem în continuare multe lucruri despre programul nuclear iranian, chiar și în condițiile actuale. Însă, dacă acordul ar fi pierdut, am pierde această cunoaștere a situației și am regresa cu două decenii.

Sunt ferm convins că JCPOA a devenit o componentă-cheie a arhitecturii globale de neproliferare, motiv pentru care doresc să solicit în continuare ca toate părțile să își mențină angajamentul față de punerea sa deplină în aplicare. În ceea ce privește Iranul, acesta trebuie să revină la respectarea deplină a obligațiilor sale nucleare; însă trebuie, de asemenea, să poată beneficia de avantajele economice prevăzute în acord. Având în vedere că am instituit deja măsuri de protejare a societăților noastre împotriva sancțiunilor extrateritoriale impuse de SUA, în Europa putem face mai multe pentru a satisface așteptările Iranului în ceea ce privește comerțul legitim.

UE își va intensifica eforturile de a construi punți și de a reduce decalajele între toate părțile implicate. Am convingerea că, dacă reușim să menținem JCPOA și să asigurăm punerea sa deplină în aplicare, acesta poate deveni un pas înainte către abordarea altor preocupări comune, inclusiv cele legate de securitatea regională.

Trebuie să revenim la o dinamică mai pozitivă. Atunci când vine momentul, trebuie să fim pregătiți să ne bazăm pe acord. UE este dispusă să facă acest lucru. Însă, primul pas este protejarea acordului nuclear cu Iranul așa cum este, în toate elementele sale, și ca toate părțile să își respecte pe deplin obligațiile.

Josep Borrell este Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și vicepreședinte al Comisiei Europene

Copyright: Project Syndidate, 2020.
www.project-syndicate.org













RELATED ARTICLES