COVID-19: Comisia și UNESCO își unesc forțele pentru a combate teoriile conspirației din mediul online

Comisia Europeană și UNESCO, precum și Twitter și Congresul Mondial Evreiesc își unesc forțele pentru a sensibiliza publicul cu privire la teoriile conspirației din mediul online. În cadrul acestei inițiative s-a publicat o nouă serie de infografice menite să vină în sprijinul cetățenilor. Infograficele oferă scurte explicații cu privire la motivele pentru care teoriile conspirației sunt periculoase – în special în perioade de criză – și la modul în care acestea pot fi identificate și combătute în mod eficace cu argumente bazate pe fapte.

17/08/2020

Astfel cum s-a subliniat și în Comunicarea privind dezinformarea, prezentată de Comisie în luna iunie, actualul climat a oferit un teren deosebit de fertil pentru teoriile conspirației care subminează știința și faptele prin explicații nocive și neverosimile despre eventualul loc de proveniență a virusului și vinovații de răspândirea acestuia. Criza provocată de pandemia de COVID-19 a dus, de asemenea, la o intensificare a discursurilor de incitare la ură și a atacurilor rasiste și antisemite în mediul online.

Věra Jourová, vicepreședinta pentru valori și transparență, a declarat: „Dezinformarea și teoriile conspirației dăunează sănătății democrațiilor noastre – acest lucru a devenit foarte clar în contextul unei pandemii mondiale. Cetățenii trebuie să dispună de instrumente utile pentru a le recunoaște și a le demonta. Pentru a veni în sprijinul cetățenilor, instituțiile publice trebuie să colaboreze între ele, precum și cu platformele digitale, cu profesioniștii din domeniul mass-media, cu verificatorii de fapte și cu cercetătorii, așa cum fac Comisia Europeană și UNESCO.” 

Noile infografice sunt disponibile pe site-ul web al Comisiei și pe platformele de comunicare socială, utilizând hashtag-ul #ThinkBeforeSharing(link is external). Mai multe informații sunt disponibile și în comunicatul de presă al UNESCO

Cele mai citite din ultimele 7 zile

Trump și sfârșitul hegemoniei americane

de Joseph E. Stiglitz, Laureat al Premiului Nobel pentru Economie A...

Scrisoare Deschisă adresată Guvernului României

În atenția: Prim-ministrului României, Ilie Bolojan Subiect: AEI solicită realizarea...

Încrederea: ultimul activ de siguranță într-o lume în derivă

În economie, încrederea se construiește în decenii și se...

Populism pe prețul la motorină – rețeta sigură pentru un nou dezastru în România

Creșterea prețului la motorină este genul de șoc economic...

Introducerea editorilor

Revenirea lui Donald Trump la președinția Statelor Unite în...

Cele mai recente

Provocări la adresa activității offshore din Marea Neagră în contextul conflictului ruso-ucrainean

de Oana Ijdelea, Managing partner Ijdelea & Asociații şi Nicolae Vatu,...

Convergența instituțională și internalizarea standardelor globale: efectele aderării României la OECD

de Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR   Aderarea României la OCDE, previzionată...

Anul recalibrării pieței energetice din România

de Dumitru  Chisăliţă, Preşedinte Asociaţia Energia Inteligentă Ani la rândul am...

„Surpriza” recesiunii tehnice: riscuri și priorități în 2026

de Cosmin Marinescu, Viceguvernator al Băncii Naționale a României   În ultimele...

Infrastructura invizibilă

de Victor Grigorescu, Expert în politici energetice și politici economice...

2026: Anul zero al inteligenței artificiale

de Răzvan Ștefan Tecuceanu, Expert AI | arhitect de sisteme...

Patrioții Relansării: Sentimentul, dragi Palate, sentimentul

de Radu Magdin, CEO al Smartlink Communications   În momentele de criză...

Articole relevante

Categorii