Radu Magdin, analist global
Anul 2024 se anunță a fi unul crucial pentru România și Republica Moldova. Cu cinci rânduri de alegeri (europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale în România, doar alegeri pentru președinte la Chișinău), nu este exagerat să spui că traiectoria ambelor țări va fi major influențată de acest super-an electoral. Ne aflăm deci într-o perioadă plină de provocări, în care liderii politici și cei din mediul de afaceri trebuie să se adapteze și să evolueze pentru a obține succese, în contextul în care înțelegerea opiniei publice va fi decisivă.
Dacă ar fi să fac o predicție, aș spune că alegerile din 2024 vor fi despre emoții puternice și războaie culturale. Vom avea nu doar alegeri politice, ci confruntări ale valorilor și identităților. Nu e de mirare că am ajuns să discutăm mai mult despre patriotism și “sexo-marxiști” decât despre finanțele statului. Crizele, incertitudinea și insecuritatea cu care conviețuim de aproape patru ani potențează ideea de „cetate asediată” și predispun la reacții emoționale. Stabilitatea este soluția instinctivă pentru cetățean, dar ea trebuie să fie mult mai mult decât un element de discurs.
Complexitatea mediului în care acționăm este accentuată și de apariția „deepfake”-urilor în politică, care pot declanșa reacții rapide și deraia într-o clipă strategii de campanie atent gândite în luni sau ani. Pentru cine vrea un exemplu, ce s-a întâmplat la conferința recentă a Labour, când a apărut un deepfake audio cu Keir Starmer, este doar începutul. Promovarea tehnologiei și utilizarea ei în campanii electorale vor fi aspecte cheie ale alegerilor din 2024, iar partidele trebuie să se adapteze rapid la noile realități online, dar și să internalizeze ideea că ne aflăm în plin război informațional, accentuat de războiul de la granițele noastre.
Operațiunile online și campaniile (pozitive și negative) de promovare a mesajelor vor juca un rol crucial în strategiile partidelor politice, mai ales având în vedere experiența surprinzătoare (și câștigătoare) a AUR în alegerile din decembrie 2020. Perfecționarea acestor operațiuni este imperativă, iar liderii, fie ei din politică sau din zona de business, trebuie să fie pregătiți pentru a face față unor arme online gândite pentru un maximum de viralitate și pentru a genera mobilizare și efect politic și electoral instant. Va conta enorm în 2024 capacitatea de a construi și mai ales de apăra reputații, de a rezista atacurilor și de a contra-ataca, de a face framing și reframing la foc continuu, totul într-un mediu (online) cu particularități nu întotdeauna evidente pentru cei care nu sunt nativi digitali.
În contextul geopolitic actual, cu perma-crize și poli-crize, guvernele par deseori depășite de situație. Liderii politici din categoria „mainstream” depun eforturi consistente ca să mențină atenția și încrederea publicului, pentru a putea veni cu reforme structurale nu ușoare, precum cele din PNRR-ul nostru. Ce pot deci face liderii politici responsabili și cei din mediul de afaceri ale căror planuri depind, într-o măsură mai mică sau mai mare, de decizia politică pentru a trece cu bine momentul 2024?
Pentru liderii politici mainstream, este crucial, printre altele, să:
- Definească o viziune clară: Trebuie să ofere o viziune coerentă pentru țară, care să inspire, să rezolve probleme actuale și să mobilizeze alegătorii în jurul unui obiectiv. La o întâlnire recentă, am vorbit despre emoțiile esențiale și i-am întrebat pe participanți cu ce partide le asociază. Mi s-a spus că AUR transmite furie, iar că PSD încearcă să se asocieze cu ideea de fericire – Dan Barna ar putea protesta la o asemenea asociere, iar recentele măsuri fiscale chiar pun sub semnul întrebării dacă social-democrații sunt “partidul fericirii”. Cert este că partidele ar trebui să caute să se definească mai bine în spațiul public prin valorificarea surprizei, pentru că frica și dezgustul le vedem în fiecare zi în știrile pe care le consumăm.
- Să se adapteze la tehnologie: Investiți în operațiuni online și campanii digitale eficiente. Îmbunătățiți securitatea cibernetică pentru a preveni atacurile, dar și gradul de pregătire în lupta cu dezinformarea.
- Fiți pregătiți pentru războaie culturale:Anticipați disputele culturale și găsiți modalități de a aborda aceste subiecte într-un mod echilibrat și constructiv, care să reducă nivelul de polarizare din societate (a se vedea dezbaterea recentă despre limitarea plăților cash).
Pentru liderii din mediul de afaceri, care urmăresc România, Republica Moldova și regiunea și depind de ce se întâmplă aici, strategiile de supraviețuire-succes pot include:
- Inovare și adaptare:Investiți în tehnologii noi și modele de afaceri și de înțelegere a pieței (în special a consumatorilor) pentru a vă menține relevanța într-o lume în schimbare accelerată.
- Stabilirea unor parteneriate bazate pe încredere: Colaborați cu liderii politici responsabili pentru a dezvolta inițiative care să contribuie la dezvoltarea economică și socială a comunităților. Dacă vă negați rolul social sau îl priviți cu prea puțină atenție, să nu vă mirați că sunteți în meniu la o viitoare tură de măsuri fiscale.
- Promovarea excelenței și a valorilor pozitive:Implicați-vă în promovarea unor mesaje pozitive și construiți legături cu comunitățile locale pentru a susține schimbările pozitive. Faceți parte din grupul care, cu argumente, arată că speranța nu doar moare ultima, dar este o abordare care dă rezultate.
2024 aduce cu sine provocări semnificative. În România, dar nu numai, este crucial să proiectăm o viziune clară, să ne adaptăm la noile realități tehnologice și să gestionăm cu înțelepciune războaiele culturale. Prin colaborarea dintre liderii politici și cei din mediul de afaceri, se poate construi un viitor mai predictibil pentru România și Republica Moldova. Cheia reușitei constă în anticiparea tendințelor, gestionarea riscurilor și promovarea unei povești pozitive, susținută de fapte, pentru a mobiliza alegătorii și pentru a contribui la viitorul post-electoral.