Andreea Paul (INACO): Europa este depăşită de China şi SUA la investiţiile în tehnologiile viitorului

0
33
UE investeşte mai puţin în inovare decât China sau SUA, iar numărul start-up-urilor europene cu o valoare de peste 1 miliard de dolari este la jumătate faţă de China şi la un sfert din cele americane. Cum se pregătește România pentru Noua Agendă Europeană dedicată Cercetării și Inovării? Despre aceste provocări și soluțiile care se întrevăd în Agenda liderilor europeni #FutureOfEurope #EURoad2Sibiu am discutat în cadrul misiunii economice a think-tank-ului INACO și a Facultății REI – ASE, în perioada 15-17 mai, la Bruxelles, cu specialiștii Comisiei Europene, a Parlamentului European și ai reprezentanței României la Bruxelles.

Puncte Tari:
În prezent, Europa cu 7% din populaţia globală, asigură 20% din cercetare şi dezvoltarea globală şi o treime din publicaţiile ştiinţifice de înaltă calitate. Europa are o bază industrială solidă şi este cea mai deschisă zonă din lume pentru cercetare şi inovare, implicându-se activ în programele internaţionale comune, dezvoltând proiecte în colaborare cu centre de cercetare din întreaga lume.
Cadrul pe care se bazează cercetarea şi inovarea europeană include Piaţa Unică Digitală (The Digital Single Market), Uniunea Energetică (the Energy Union), Strategiile Industriale (Industrial Strategies), Politica de Competitivitate (Competition Policy), precum şi instrumente specific, cum ar fi Planul de Investiţii (the Investment Plan), programul Horizon 2020 pentru cercetare şi inovare, Fondurile structurale şi de investiţii europene (the European Structural and Investment Funds).
Actualul program pentru cercetare şi dezvoltare Horizon 2020, care beneficiază de o finanţare de 13,1 miliarde euro în perioada 2014-2020, a transformat UE într-un lider global în multe domenii ale ştiinţei şi tehnologiei. Consiliul European pentru Cercetare (the European Research Council) a reuşit să atragă cercetători de top în Europa. De pildă, acţiunea Marie Sklodowska Curie, cu un buget de 6,2 miliarde euro, a contribuit la dezvoltarea carierei cercetătorilor de top.
Fondul Social European şi Programul Erasmus + investesc în dezvoltarea abilităţilor cetăţenilor. Politica Agricolă Comună urmăreşte întărirea capacităţii de inovare în zonele rurale prin sprijinirea asimilării oportunităţilor digitale.
Cercetarea şi inovarea în UE au cunoscut o serie de rezultate remarcabile în diferite domenii:
– Identificarea cu mai multă acurateţe a nivelului de chimioterapie necesar în tratamentul cancerului.
– Un dispozitiv revoluţionar ‘MINICARE HNL’ capabil să diagnotizeze o infecţie bacteriană în 10 minute şi, drept consecinţă, să scadă cantitatea de antibiotic prescrisă, dispozitiv care a câştigat premiul de 1 milion de euro ‘Horizon Prize’.
– Cercetătorii au reuşit producerea de combustibil solar de tip kerosene din apă şi dioxid de carbon utilizând energia solară concentrată.
– Au fost dezvoltate 1,6 milioane de doze de vaccine anti Ebola, în cadrul proiectului ‘EBOVAC’.
– Introducerea unei flote de autobuze echipate cu celule bazate pe oxigen, care să contribuie la un aer mai curat în marile metropole.
– Realizarea unui feribot 100% electric pentru un transport antipoluant
– Transformarea unor terenuri ce nu pot fi utilizate în agricultură din zona mediteraneană în zone pentru producerea cosmeticelor bio.
– Utilizarea imprimantelor 3D pentru construirea caselor.
– Realizarea unei baterii de 100 de ori mai puternică decât cele obişnuite, care se pot reîncărca de 1.000.000 de ori.
Puncte slabe/Vulnerabilităţi:
Cu toate acestea, Europa are un deficit de inovare, în special în intensificarea şi difuzarea inovaţiei, în transformarea ideilor inovative în oportunităţi de dezvoltare în economia reală. În prezent, Europa este depăşită şi de China şi de SUA în ceea ce priveşte investiţiile în tehnologiile viitorului.
UE este încă departe de ţinta de 3% din PIB pentru cercetare şi dezvoltare. UE investeşte mai puţin în inovare (1,3% din PIB)  comparativ cu principalii competitor, SUA (2%), Japonia (2,6%), Coreea (3,3%).
Numărul start-up-urilor europene cu o valoare de peste 1 miliard de dolari este la jumătate faţă de China şi reprezintă un sfert din cele din SUA.
Una dintre vulnerabilităţile cronice ale UE este nivelul scăzut de investiţii private în inovare, de 1,3% din PIB, care este inferior procentelor alocate  de China (1,6% ), SUA (2% ), Japonia (2,6%), Coreea (3,3%).
Prea puţine start-up-uri europene supravieţuiesc etapei inţiale de 2-3 ani, dintre acestea încă şi mai puţine devin firme mari şi sub 5% dintre IMM-urile europene se internaţionalizează.
La nivelul UE, peste jumătate dintre cetăţeni nu au abilităţi digitale sau au abilităţi digitale scăzute, iar dacă facem o comparaţie între performanţele României şi media europeană, constatăm că procentele pentru populaţia fără competenţe digitale se ridică la 40% în România, faţă de media UE de 20%. La competenţe digitale scăzute, România înregistrează 30%, faţă de media UE de 20%. La competenţe digitale de bază, România cu cele 20%, este departe de UE cu 30%, iar la competenţe digitale avansate România înregistrează abia 10%, comparativ cu UE 30%, ceea ce explică ultimul loc ocupat de România la acest capitol între statele europene.
Propunerile Noii Agende Europene pentru Cercetare şi Inovare #FutureOfEurope #EURoad2Sibiu
Ţinând cont de aceste vulnerabilităţi, Comisia Europeană propune alocarea unui buget de 100 miliarde de euro pentru programele de cercetare şi dezvoltare Horizon Europe şi Euratom. Comisia propune, de asemenea, alocarea a 11 miliarde de euro pentru Fondul European de Investiţii pentru dezvoltarea unor instrumente financiare şi bugetare care să atragă 200 miliarde de euro pentru cercetare şi inovare prin investiții private.
Fondul European pentru Investiţii Strategice va investi în proiectele strategice de cercetare şi dezvoltare cel puţin o treime din cele 500 miliarde de euro de care va dispune.
Comisia Europeană pune un mare accent pe facilitarea accesului la finanţare încă din stadiile iniţiale, finanţare asigurată prin instrumentele specializate InnovFin, în cadrul programului Horizon 2020 (40 miliarde euro), Programul pentru competitivitatea IMM-urilor (40 miliarde euro).
O nouă iniţiativă propune combinarea programului Horizon 2020, a fondurilor europene strategice şi de investiţii, a programului pentru competitivitatea IMM-urilor, the European Fund for Strategic, pentru a lansa Venture EU. Această investiţie îşi propune impulsionarea capitalului de risc în UE prin investiţii private şi management privat. Venture EU va avea o investiţie iniţială de 410 milioane euro, îşi propune atragerea a 2,1 miliarde euro în următoarele 12 luni, pentru a investi în cel puţin 1500 de start-up-uri europene.
Comisia propune o nouă lege a insolvenţei care să sprijine restructurarea întreprinderilor şi să prevină falimentul, care să dea inovatorilor şi antreprenorilor oneşti o a doua şansă.
Pentru impulsionarea inovaţiilor majore, Comisia a propus crearea Consiliului European al Inovării, care va lucra în coordonare cu Institutul European al Inovării şi Tehnologiei şi cu instrumente specifice, precum Radarul Inovaţiei (Innovation Radar) şi 120 de Strategii de Specializare Inteligente (Smart Specialisation Strategies).
Comisia Europeană propune şi înfiinţarea până în anul 2024 a unei reţele de “Universităţi Europene”, cu 20 de universităţi de top din statele UE, care să ducă cooperarea transfrontalieră la un nou nivel, care să dezvolte strategii pe termen lung pentru o educaţie de înaltă calitate, care să impulsioneze cercetarea şi inovarea,  care să asigure mai multe mobilităţi pentru profesori, cercetători şi studenţi, și care să devină motorul competitivităţii universitare în Europa.
Consiliul European al Inovării va parcurge o etapă pilot în perioada 2018-2020, cu un buget de 2,7 miliarde de euro, având ca obiectiv identificarea inovațiilor cu potenţial ridicat, de mare risc, care se pot dezvolta rapid.
Aceste propuneri fac parte din Noua Agendă Europeană pentru Cercetare şi Inovare  #FutureOfEurope #EURoad2Sibiu și reprezintă contribuţia Comisiei Europene pentru asigurarea competitivităţii globale a Europei. Ea a fost prezentată la discuţia informală a şefilor de stat şi de guvern, desfăşurată pe 16 mai 2018, la Sofia. Comisia consideră că investiţia în cercetare şi inovare este o investiţie în viitorul Europei, care va ajuta UE să fie un lider global de competitivitate, va contribui la păstrarea modelului social european unic şi la îmbunătăţirea vieţii de zi cu zi a cetăţenilor europeni.
Următorul val al inovării digitale şi fizice este puternic ancorat în ştiinţă şi tehnologie, domenii unde este vital ca Europa să menţină un avantaj competitiv.
Comisia solicită liderilor europeni să sprijine cercetarea la nivel european, să îşi asume scopuri ambiţioase, cu o valoare europeană ridicată, de la combaterea cancerului, până la oceane fără deşeuri din plastic.
Cum se pregătește România pentru Noua Agendă Europeană dedicată Cercetării și Inovării?
Nicicum. Am ridicat aceste provocări în cadrul dezbaterii INACO – Forumul Inventatorilor Români de la Salonul de Inventică EUROINVENT de la Iași, în data de 18 mai:
România este pe ultimul loc în UE la ponderea resursei umane angajate în știință și tehnologie, cu 27% (singura din UE cu un procent sub 30%), departe față de media europeană de 46% (detalii aici: https://inaco.ro/doua-propuneri-ale-inaco-pentru-ca-romania-sa-elibereze-ultimul-loc-in-ue-la-ponderea-resursei-umane-angajate-in-stiinta-si-tehnologie/).
Cheltuielile alocate de România pentru Cercetare şi Dezvoltare (CD) sunt la sub un sfert din media europeană și mult mai mici ca cele din Bulgaria (% PIB).
În prezent, România a alocat pentru CD doar 0,48% din PIB, mai puțin decât în anul 2008, cu o tendință divergentă de dezinvestire față de media UE, care crește an de an alocările din 2007 încoace.
Scade numărul de cercetători în România, în timp ce crește în UE. Concret, România a pierdut circa 5 mii de cercetători în ultimii 11 ani, de la 22.958 in anul 2005, la 18.046 în anul 2016, conform ultimelor date oficiale ale Eurostat.
Vestea bună este că crește numărul de brevete românești înregistrate la Oficiul European la circa 100 anual, de cinci ori mai mult decât în anul 2006, dar rămânem înfiorător de departe de cele 20.000 – 25.000 de brevete înregistrate anual în Germania.
Costurile brevetării invențiilor românești sunt de peste două ori mai mari decât în Germania și triple față de Polonia. Procedurile sunt mai lungi la noi decât în UE, SUA, Japonia sau Coreea de Sud (detalii aici: https://inaco.ro/costurile-brevetarii-inventiilor-romanesti-sunt-de-peste-doua-ori-mai-mari-decat-in-germania-si-triple-fata-de-polonia/).
În concluzie, România este cea mai modestă economie inovatoare din UE…și cu cea mai accentuată viteză de deterioare a performanțelor inovatoare din UE! Iar despre propunerea INACO lansată Guvernului și Parlamentului României anul trecut pentru crearea Grupului de Lucru pentru Economia Viitorului care să ne ajute să ne ancorăm în tendințele europene și globale încă nu s-a luat nicio decizie publică oficială (detalii aici despre misiunea și componența GLEV: https://inaco.ro/inaco-propune-crearea-grupului-de-lucru-pentru-economia-viitorului-glev/).

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here