Bugetul UE: Sectoarele culturale si creative/ Programul Erasmus/ Justiție, drepturi și valori europene/ Lupta împotriva fraudei

0
24

În cadrul următorului buget pe termen lung al UE, Comisia propune consolidarea în continuare a dimensiunii sociale a Uniunii prin lansarea unui Fond social european reînnoit, „Fondul social european plus” (FSE+) și prin consolidarea și sporirea eficacității Fondului european de ajustare la globalizare (FEG).

30/05/2018

Pentru perioada 2021-2027, Fondului social european plus i se vor aloca 101,2 miliarde euro, iar Fondului european de ajustare la globalizare 1,6 miliarde euro. Obiectivul ambelor fonduri este să investească în capitalul uman, asigurând înzestrarea persoanelor cu competențele adecvate necesare pentru a face față provocărilor și schimbările de pe piața forței de muncă, în conformitate cu Pilonul european al drepturilor sociale. Fondului pentru justiție, drepturi și valori i se vor aloca 947 de milioane euro pe o perioadă de 7 ani. De asemenea, Comisia va sprijini în continuare dezvoltarea unui spațiu european de justiție, bazat pe statul de drept și pe încrederea reciprocă, și se va asigura că cetățenii pot beneficia de drepturile lor.

Valdis Dombrovskis, vicepreședinte pentru moneda euro și dialog social, comisar responsabil pentru stabilitate financiară, servicii financiare și uniunea piețelor de capital, a declarat: „Aceste propuneri sunt un răspuns la întrebările fundamentale pe care le-am formulat în Cartea albă privind viitorul Europei și în documentele de reflecție ulterioare: ce fel de Uniune Europeană ne dorim, cum o vom construi și cum vom plăti pentru această construcție? Ambițiile noastre de a edifica o Europă mai socială sunt pe deplin reflectate: avem nevoie de finanțare din partea UE pentru a ne adapta politicile astfel încât acestea să susțină în mod activ segmentele cele mai vulnerabile ale societăților noastre și, în același timp, să reacționeze atunci când globalizarea și digitalizarea își fac resimțite efectele.”

Comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, Marianne Thyssen, a declarat: „Europa dorește să sporească autonomia persoanelor. Ne demonstrăm angajamentele prin fapte. Noile noastre fonduri, flexibile și simplificate, se axează pe investițiile în capitalul uman, pentru a ne asigura că cetățenii posedă competențele potrivite, că fac obiectul unei protecții sociale moderne, adaptate la noile forme de muncă, cât și pentru a ne manifesta solidaritatea cu cei care au cea mai mare nevoie de acest lucru.” 

Vytenis Andriukaitis, comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară, a declarat: „Sănătatea este o valoare fundamentală și, prin urmare, este firesc ca viitorul buget al UE să prevadă integrarea Programului din domeniul sănătății în FSE+, și anume în grupul de „valori”. Acest lucru va crea noi sinergii, mai puternice, cu celelalte componente ale Pilonului european al drepturilor sociale și va permite o mai bună coordonare a investițiilor în domeniul sănătății. De asemenea, va sprijini promovarea sănătății și prevenirea bolilor, îmbunătățirea eficienței, accesibilității și rezilienței sistemelor de sănătate, precum și reducerea inegalităților în materie de sănătate și crearea unor servicii medicale mai bune și mai sigure pentru pacienți și pentru societate în general.”

Věra Jourová, comisarul pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, a declarat: „Prin propunerea de astăzi pentru crearea unui Fond pentru justiție, drepturi și valori, ne asigurăm că putem oferi cel mai bun sprijin posibil inițiativelor UE în materie de drepturi, valori și stat de drept. 
Într-un moment în care societățile europene se confruntă cu extremismul, radicalismul și diviziunile, este mai important ca oricând să promovăm, să consolidăm și să apărăm justiția, drepturile și valorile UE. ONG-urile și societatea civilă joacă un rol esențial în apărarea acestor valori europene. În același timp, trebuie să sprijinim statele membre în efortul nostru comun de a îmbunătăți cooperarea judiciară și de a spori încrederea reciprocă în spațiul nostru comun de justiție.”

1. Un Fond social european plus

Fondul social european plus se va concentra pe investițiile în capitalul uman și pe sprijinirea punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale. Acesta contribuie la acțiunile de abordare a provocărilor globale, menține echitatea socială, dar stimulează și competitivitatea Europei. Fondul social european plus va fi o versiune mai flexibilă, mai simplă a actualului Fond social european, creată prin fuziunea a cinci fonduri și programe existente. Punerea în comun a resurselor va permite UE și statelor membre să ofere un sprijin mai integrat și mai bine orientat pentru a răspunde provocărilor sociale de pe piața muncii cu care se confruntă astăzi cetățenii europeni. De exemplu, integrarea în FSE+ a sprijinului acordat persoanelor celor mai defavorizate va aduce beneficii persoanelor eligibile prin intermediul unei combinații mai bune de asistență materială și asistență socială cuprinzătoare.

Mai exact, Fondul social european plus va reuni:

Principalele caracteristici ale noului fond sunt următoarele:

  • Concentrarea pe preocupările cetățenilor și pe prioritățile esențiale: În consultare cu statele membre, resursele vor fi direcționate către măsuri care abordează principalele priorități și preocupările cetățenilor europeni. Programele FSE+ se vor concentra în special pe provocările identificate în cadrul semestrului european și al Pilonului european al drepturilor sociale;
  • Un accent pus pe șomajul în rândul tinerilor și pe incluziunea socială: Statele membre cu o proporție mare de tineri fără loc de muncă, fără educație sau formare vor trebui să aloce cel puțin 10 % din FSE+ pentru finanțarea unor măsuri de stimulare a ocupării forței de muncă în rândul tinerilor. Fondul va continua să contribuie la Agenda pentru competențe în Europa și cel puțin 25 % din finanțările FSE+ ar trebui alocate măsurilor care promovează incluziunea socială și vizează persoanele cu cele mai mari necesități. FSE+ va sprijini, de asemenea, eforturile depuse de statele membre pentru integrarea în propriile societăți și piețe ale forței de muncă a resortisanților țărilor terțe prezenți în mod legal pe teritoriul lor, punând accentul pe măsuri care favorizează integrarea pe termen lung. Astfel, FSE+ completează Fondul pentru azil și migrație, care sprijină măsurile de integrare pe termen scurt;
  • Reducerea birocrației: Comisia propune atenuarea complexității normelor în următorul buget pe termen lung al UE, reducând birocrația și facilitând accesul la finanțarea din surse diferite pentru autoritățile, cetățenii sau organizațiile care beneficiază de sprijinul UE;
  • Sprijin personalizat pentru asistența medicală: componenta de sănătate va pune accentul pe domeniile prioritare în care cooperarea la nivelul UE și-a dovedit eficacitatea: consolidarea transfrontalieră a nivelului de pregătire pentru situații de criză, sprijinirea autorităților sanitare ale statelor membre, digitalizarea serviciilor de sănătate și de îngrijire, sprijinirea legislației UE în domeniul sănătății și consolidarea cooperării transfrontaliere, de exemplu cu privire la bolile rare și complexe prin intermediul Rețelelor europene de referință.

2. Fondul european de ajustare la globalizare după 2020

Fondul european de ajustare la globalizare va fi revizuit astfel încât acesta să poată interveni în mod mai eficace pentru a sprijini lucrătorii care și-au pierdut locurile de muncă. În prezent, lucrătorii pot primi sprijin din partea fondului numai în cazul în care au fost concediați ca urmare a schimbărilor intervenite în structura comerțului sau a consecințelor crizei financiare și economice. În temeiul noilor norme, pot fi eligibile pentru finanțare și alte motive ale restructurărilor, cum ar fi digitalizarea și automatizarea, acestea ținând cont de noile provocări de pe piața forței de muncă.

În plus, noile norme vor reduce de la 500 la 250 pragul numeric al lucrătorilor disponibilizați necesar pentru ca un caz să fie eligibil, ceea ce va permite unui număr mai mare de lucrători să beneficieze de sprijin financiar. Alte modificări propuse includ îmbunătățirea procesului de mobilizare pentru simplificarea și accelerarea procedurilor. În fine, rata de cofinanțare a fondului, actualmente de 60 %, va fi aliniată la cele mai mari rate de cofinanțare ale FSE+ pentru un stat membru specific. În mai multe cazuri, acest lucru ar însemna că UE cofinanțează o proporție mai mare din costurile totale.

3. Fondul UE pentru justiție, drepturi și valori

Comisia propune, de asemenea, un nou Fond pentru justiție, drepturi și valori, care cuprinde programul „Drepturi și valori” și programul „Justiție”. Fondul dispune de un buget prevăzut de 947 de milioane EUR pentru perioada celor 7 ani, din care 642 de milioane euro pentru programul „Drepturi și valori” și 305 milioane EUR pentru programul „Justiție”.

Într-un moment în care societățile europene se confruntă cu extremismul, radicalismul și diviziunile, este mai important ca oricând să promovăm, să consolidăm și să apărăm justiția, drepturile și valorile UE. De exemplu, acest program va contribui la combaterea inegalităților și a discriminării, la o mai bună protecție a copiilor și va îmbunătăți cooperarea judiciară în vederea unei mai bune combateri a criminalității și a terorismului. Fondul va contribui la dezvoltarea în continuare a unui spațiu european de justiție bazat pe statul de drept, pe recunoașterea și încrederea reciproce. De asemenea, acesta va crește și va susține rolul-cheie al organizațiilor neguvernamentale și al societății civile în promovarea, protejarea și sporirea gradului de conștientizare privind valorile comune ale UE și în garantarea faptului că persoanele se pot bucura de drepturile lor.

Crearea noului fond reprezintă o simplificare în comparație cu situația actuală în care există 3 programe. În special, domeniul cetățeniei, care este abordat în prezent în cadrul a 2 programe diferite, va fi inclus în noul program Drepturi și valori.

Etape următoare

Un acord rapid asupra întregului buget pe termen lung al UE și asupra propunerilor sale sectoriale este esențial pentru a asigura faptul că fondurile UE vor da rezultate pe teren cât mai curând posibil.

Dacă s-ar înregistra întârzieri similare celor constatate la începutul actualei perioade bugetare 2014-2020, ar însemna că 100 000 de proiecte finanțate de UE nu ar fi lansate la timp, că un număr mare de persoane care au nevoie de sprijin, inclusiv de asistență materială și alimentară urgentă, ar trebui să aștepte în mod inutil, că anumite activități de formare, oportunități îmbunătățite de angajare și acțiuni de ameliorare a calității serviciilor esențiale ar fi livrate mai târziu sau că școlile vizate nu ar fi în măsură să pună în aplicare noile programe educaționale de calitate în timp util pentru anul școlar.

Ajungerea în 2019 la un acord privind următorul buget pe termen lung ar asigura o tranziție fără probleme între actualul buget pe termen lung (2014-2020) și noul buget, precum și previzibilitatea și continuitatea finanțării, în beneficiul tuturor.

Context

Fondul social european este principalul și cel mai vechi instrument european care investește în capitalul uman.

A fost instituit în 1957, în același timp cu semnarea Tratatului de la Roma. În prezent, acesta reprezintă un factor important pentru crearea de locuri de muncă și pentru promovarea unei educații mai bune, a unor administrații publice mai moderne și a incluziunii sociale, fiind, prin urmare, un mijloc de asigurare a unor oportunități mai echitabile pentru toți cetățenii.

Fondul european de ajustare la globalizare este o expresie a solidarității UE cu lucrătorii europeni care și-au pierdut locul de muncă din cauza impactului combinat al schimbărilor survenite în structura comerțului mondial și al evoluțiilor tehnologice. Obiectivul acestuia este de a menține sau a reintegra lucrătorii pe piața forței de muncă.

Propunerile referitoare la FSE+, la FEG și la Fondul pentru justiție, drepturi și valori fac parte din propunerile Comisiei pentru bugetul pe termen lung al UE adoptate de Comisie la 2 mai 2018. Propunerea Comisiei pentru FSE+ este strâns legată de propunerea de Regulament privind dispozițiile comune, adoptată la 29 mai 2018, care stabilește cadrul de acțiune pentru o serie de fonduri cu gestionare partajată ale UE.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here