spot_img
AcasăComunicateCristian BUȘOI: Pe taxonomie, discuțiile sunt foarte complicate, dar eu sunt un...


Cristian BUȘOI: Pe taxonomie, discuțiile sunt foarte complicate, dar eu sunt un susținător al gazului pentru perioada de tranziție (video)

Creșterile prețurilor la energie nu sunt cauzate în principal Green Deal sau Fit for 55, este un context cu totul și cu totul mai larg din punct de vedere internaţional, precum și anumite jocuri dinspre Est, de la Gazprom, și cererea crescută în Asia, a spus Cristian BUȘOI, Președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie, Parlamentul European, la Dezbaterea ”Fit for 55: România și Planul UE pentru o tanziție verde”. Domnia sa a continuat: “Sigur că și Green Deal şi Fit for 55 au avut o influență prin scăderea producției de gaz în interiorul Uniunii Europene, pentru că se dau mesaje greșite și confuze în ceea ce privește gazul și atunci companiile nu mai investesc, nu mai fac explorări. Un alt motiv este creșterea certificatelor de CO2, care în mod evident au dus la anumite creșteri.

Dar nici măcar această creștere a prețurilor la energie nu am văzut să diminueze hotărârea de a merge în direcția Green Deal și, mai nou, nici COP 26.  Desigur, COP 26 a adus câteva știri bune, dar în mod clar prin neparticiparea unor importanți jucători nu putem spune că este un succes.

Ne este clar tuturor că, doar prin efortul Uniunii Europene, nu putem să schimbăm situația la nivel planetar. Am o teamă că facem niște eforturi susținute şi nu vom schimba situația generală, dar putem pune în pericol competitivitatea industriei europene”.

Cristian BUȘOI, Președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie, Parlamentul European, a mai spus: “Suntem reprezentanții României la Bruxelles și trebuie să vedem în ce măsură putem găsi acel echilibru între nevoia de a face politici europene, de a merge în direcția pe care o doresc colegii noștri din Uniunea Europeană, din alte țări, din instituțiile europene, dar în același timp să nu uităm de specificul României şi de interesele ei.

În ceea ce privește Green Deal și Fit for 55, există un puternic angajament politic de a merge în această direcție. Această hotărâre nu a fost redusă, spre surprinderea mea, nici de pandemia Covid 19, au fost nenumărate declarații că lucrurile rămân în aceeași direcție, ba chiar că trebuie accelerate. Şi chiar și în contextul dificil al creșterii prețurilor la energie am simțit și la Comisia Europeană și la majoritatea celor din Parlamentul European că doresc să meargă în aceeași direcție. (…)

Săptămâna trecută, ca președinte ITRE, am condus o delegație la Washington și am avut o ședință de lucru cu Comisia de crize climatice din Congresul Statelor Unite ale Americii. Chiar dacă nu este același entuziasm ca în Uniunea Europeană, în mod clar lucrurile s-au schimbat în Statele Unite ale Americii, cel mai important jucător economic de pe glob și partenerul Strategic al UE și al României. Chiar reprezentanți ai Partidului Republican care au participat la ședință înțeleg că trebuie să mergem într-o anumită direcție. Acolo lucrurile sunt puțin diferite şi nu va fi același parcurs ca al Uniunii Europene, dar există aceeași hotărâre ca în Orizontul anilor 2050 să existe decarbonizare și să ajungem la situația în care nu mai emitem gaze cu efect de seră.

Cred că, ținând cont de aceste lucruri, noi trebuie să înțelegem că aceasta este direcția, că trebuie să ne adaptăm, să vedem unde putem să ajustăm lucrurile în interesul României și mai ales să vedem care sunt oportunitățile pe care le avem. Pentru că, într-adevăr sunt și provocări și la nivel european, dar și la nivel național. Există un risc de pierdere a competitivității unor ramuri industriale, mai ales industria grea.

În Fit for 55, avem Carbon Border Adjustment Mechanism (CBAM), care poate ajuta anumite activități economice, cărora le va crește costul de producție, să rămână competitive. Există anumite riscuri în ceea ce privește pierderea unor locuri de muncă pe producția de cărbune de exemplu. Avem Just Transition, dar este insuficient, va trebui să mai facem eforturi și din bugetul național. Avem riscul creșterii prețurilor la energie stau nerevenirii la un preț acceptabil de către populație, de către industrie. Aici avem alte mecanisme, inclusiv pe ajutorul de stat.

Este adevărat că, în decursul câtorva ani, atunci când vom avea o pondere mare de regenerabile și – total de acord în cazul României şi al altor țări – de energie nucleară, această fluctuație pe care o vedem datorită jocului cu prețul gazului, cu prețul petrolului, cu combustibilii fosili nu va mai fi atât de fluidă. Exceptând niște situații climatice foarte dificile în care nu va mai bate vântul sau nu vom mai avea soare, vom avea predictibilitate, investițiile sunt clare, vom avea maturizare acestora, randamentul, schemele de ajutor, poate chiar acele contracte pentru un preț garantat. Aşa că lucrurile nu vor mai fi atât de fluctuante. Şi în cazul energiei nucleare știm ce investiții avem, în cât timp le amortizăm, voi fi doar mici fluctuații ale pieței.

Green Deal ne va ajuta, va duce la o stabilitate, va duce la o scădere a vulnerabilității față de actori noneuropeni, va crește securitatea energetică a Uniunii Europene la prețuri care vor putea deveni acceptabile prin luarea altor măsuri și prin implementarea măsurilor de eficiență energetică, extrem de importante.

Văd în Parlamentul European un entuziasm chiar dincolo de ţintele stabilite de Comisia Europeană pe Fit for 55. Partidul Popular European are o poziție echilibrată și maximală în ceea ce privește țintele propuse de Comisia Europeană. În opinia noastră nu putem trece peste aceste ținte, ba chiar cred că pe extinderea ETS ar trebui să mai stăm de vorbă, la fel cum trebuie să vedem în ce măsură putem impune de acum o dată pentru trecerea la producția exclusivă de mașini electrice. Din acest punct de vedere sunt câteva lucruri pe care le vom susține.

Însă la toate celelalte grupuri politice văd un entuziasm foarte puternic, sper ca acest entuziasm să aibă la bază și o fezabilitate a implementării acestor măsuri pentru că, evident, putem impune ce ținte dorim, dar este important ca aceste ținte să poată fi implementate și implementabile. Şi atunci rolul Consiliului, rolul României, inclusiv prin europarlamentarii care reprezintă România la Bruxelles, trebuie să fie pentru găsirea unui echilibru, de a fi ambițioși, de a rămâne în această direcție, de a nu schimba ținta pentru 2050, de a nu schimba cei 55% pentru 2030, dar nu trebuie să venim cu lucruri care nu sunt fezabile. Vă spun cu sinceritate. Extinderea către sistemul de transport, faptul că vom avea combustibili mai scumpi – aceste măsuri nu vor duce la scăderea emisiilor pentru că oamenii nu vor cumpăra automat mașini cu motor electric doar pentru că va crește puțin prețul la benzină și motorină. Din păcate va crește sărăcia energetică, va lăsa oamenilor un şi mai mic spațiu pentru alte nevoi, pentru investiții, pentru educație și vor crește costurile unor produse importante precum cele alimentare și nu numai.

Toată lumea înțelege că trebuie să salvăm planeta, toată lumea înțelege că trebuie să ne schimbăm modul de a consuma, că trebuie să fie mai responsabili, toată lumea înțelege oportunitățile Uniunii Europene de a trece către tehnologii curate. Dar lucrurile nu trebuie forțate la maxim pentru că riscăm ca oamenii să își schimbe opinia şi să nu mai sprijine planurile UE”.

“Pe taxonomie, discuțiile sunt foarte complicate”

Referitor la includerea gazului în second delegate act, alături de energia nucleară, Cristian Buşoi a spus: “Pe taxonomie, discuțiile sunt foarte complicate. Şi aici suntem un număr de europarlamentari care insistăm către Comisia Europeană să vină mai repede cu reglementarea în ceea ce privește gazul pentru perioada de tranziție și energia nucleară.

Urmează președinția franceză în primul semestru al anului viitor și aici ne putem coordona foarte bine cu francezii în ceea ce privește energia nucleară, pentru că acolo e chestiune mai puțin ideologică între grupuri politice, gen PPE susţine, S&D nu. Acolo e o chestiune care ține mai degrabă de anumite sensibilităţi naționale. Aşa că cred că se poate găsi un compromis și investițiile în energie nucleară să poată fi susținute.

Evident că nu sunt regenerabilele, dar ajută în mod clar la atingerea țintelor, iar în ceea ce privește gazul am spus-o şi o spun foarte răspicat că sunt un susținător al gazului pentru perioada de tranziție. Dacă tehnologiile de captare şi utilizare a carbonului se vor maturiza – şi sunt convins că se întâmplă acest lucru pentru că am văzut ce eforturi se fac în UE şi mai ales în SUA pentru a investi în cercetare, dezvoltare și pentru a maturiza aceste tehnologii – o mică parte din mixul energetic poate fi asigurat de gaz şi după 2050, gaz care poate fi decarbonizat, emisiile să fie captate și depozitate pentru a nu mai merge în atmosferă.

Momentan, ne lovim de domnul Timmermans, de o anumită sensibilitate a unor colegi din Comisia Europeană și trebuie să recunosc că și în Parlamentul european lucrurile sunt încă complicate. Sper însă că și la presiunea unor state membre, și la presiunea noastră, a unor europarlamentari, într-un timp rezonabil Comisia va veni cu aceste reglementări.

Referitor la gazele din Marea Neagră, sper să le putem exploata cât mai repede posibil. Am fost foarte bucuros atunci când compania Exxon a venit în România, a fost un semnal foarte bun pentru România. Dar, ulterior, au existat multe alte oportunități în alte zone ale lumii pentru Exxon și acum avem această ofertă a Romgaz. Am salutat și salut implicarea Romgaz și preluarea participației Exxon din Marea Neagră. Din discuțiile pe care le am avut și cu OMV Petrom, înțeleg că și acolo există un angajament foarte clar ca o dată ce legea offshore va fi modificată să putem trece şi la exploatare. Este adevărat că trebuie susținerea politică cât mai largă pentru această lege.

Cred că chiar și pentru perioada de tranziție merită să facem această exploatare, ne va ajuta foarte mult, ne va face independenți, ne va da posibilitatea de a exporta. Acest zăcământ este important, dar nu este pentru totdeauna. Este clar că poate ajuta în perioada de tranziție și, dacă tehnologiile de captare a carbonului vor fi larg răspândite, de ce nu, poate și după”.



RELATED ARTICLES