Despre motivația electorală

„E de datoria mea – aceasta este unica motivaţie morală.” Immanuel Kant

Date fiind evenimentele recente, este de datoria noastră să ne exprimăm opiniile și dreptul la vot? Este de datoria noastră să fim prezenți acolo unde este nevoie? Este de datoria noastră să contăm?  Cred că pentru fiecare dintre noi această motivație de a ne fi reprezentate cât mai bine și cât mai corect drepturile, ține de datoria noastră.

Dar cum  se face că această motivație dispare, se evaporează pentru unii dintre noi atunci când vine vorba despre a-ți exprima părerea, despre a alege, despre a vota.  Scuze pentru pierderea motivației sunt cu sutele, poate unii le-am folosit și cu siguranță cu toții le-am auzit. Ceea ce nu înțeleg cei care sunt de părere că și-au pierdut motivația pentru a mai vota este că prin exprimarea acestui drept faci o alegere, alegi pe X sau Y, un el sau o ea, răul mai mic sau răul mai mare, dar alegi. Spui ce contează pentru tine. E ca atunci când  alegi unde vei locui următorii 4 ani,  capitalul îl ai, să zicem că ai făcut un împrumut (în acest context, dreptul la vot  – pentru care s-au „împrumutat” alții de-a lungul timpului – dar aceasta este o altă discuție). Va trebui să alegi între mai multe locuințe, unele mai frumoase, mai arătoase, alte mai puțin și așa mai departe. Ce faci, îți pierzi motivația în a alege următoarea ta casa? Nu, normal. Vei alege până la urmă ceea ce crezi că se va potrivi ție și familiei tale. Nu spui: „prefer să pierd acei bani, că oricum nu am ce (pe cine) să aleg”. Va trebui să decizi, să te motivezi, să faci cum crezi tu că e mai bine. Poate că ar trebui să gândim, când vine vorba despre astfel de alegeri, mult mai personal. Ce se întâmplă cu mine ca individ, dar cu familia mea?  Să gândim mai responsabil.

Motivația de a merge la vot ar trebui să vină din interiorul fiecăruia, să fie o obișnuință, ceva foarte civilizat. Cred, totuși, că ține și de educație. O educație ce te-a lăsat să îți exprimi părerea, să alegi, să poți face o comparație între bine și rău și care te-a ajutat să îți dezvolți o gândire critică, fără a te lăsa influențat de cei din jurul tău. Fiecare dintre noi, ca simpli oameni trebuie să înțelegem că noi suntem în centru societății, ca indivizi și totul se învârte în jurul nostru, nu în jurul grupărilor politice sau de altă natură.

Închei prin a spune că alții s-au „împrumutat la bancă”  pentru noi: „voi lupta până la ultima mea picătura de sânge ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine” Evelyn Beatrice Hall.