Interviu cu președintele ASF, dl. Mișu Negrițoiu

0
79
Interviu cu președintele ASF, dl. Mișu Negrițoiu

DeBizz: Care sunt principalele obiective ale programului strategic al ASF pe anul 2015 cu privire la Piața Asigurărilor?

Mișu Negrițoiu:Înainte de a vă răspunde, dați-mi voie să vă dau câteva detalii despre programul strategic al ASF. Este un document la care am lucrat intens împreună cu o echipă de specialiști din cadrul Autorității și care prezintă activitățile necesare îndeplinirii obiectivelor asumate de Autoritate, precum și domeniile în care trebuie concentrate eforturile instituției, astfel încât să putem avea o prioritizare adecvată a sarcinilor și o monitorizare continuă a rezultatelor.  Vrem să reflectăm astfel transparența și responsabilitatea ASF în relația cu entitățile supravegheate. Pe de altă parte, programul strategic reprezintă și un instrument de management care leagă acţiunile specifice ale Autorității cu îndeplinirea obiectivelor strategice.
În ceea ce privește obiectivele pentru piața asigurărilor, pot să vă spun că acestea sunt în număr de trei și vizează:

  • crearea unui sistem de supraveghere și control real și eficient,
  • crearea unui cadru de supraveghere care să contribuie în mod eficient la  protecția consumatorilor, asigurarea stabilității financiare și dezvoltarea și creșterea pieței asigurărilor
  • alinierea supravegherii la cerințele Solvabilitate II prin implementarea supravegherii bazate pe riscuri (Risk-Based Supervision).

Dacă-mi permiteți aș vrea să vă prezint pe scurt modul de acțiune aferent îndeplinirii unor dintre obiective. Așadar, crearea unui sistem de supraveghere și control real și eficient presupune implementarea supravegherii pe verticală – combinarea controlului permanent (off-site) și a celui de fond/inopinat (on‐site) și dezvoltarea unui sistem de detectare rapidă a problemelor cu care se confruntă societățile de asigurări și generarea de alerte în timp util (sistem „early warning”). De asemenea,  pentru îndeplinirea acestui obiectiv trebuie să dezvoltăm un sistem de răspuns/reacție rapidă cu mecanismele decizionale adecvate.

DeBizz: Cum credeți că veți realiza îmbunătățirea calității, eficienței și coerenței activității de supraveghere a entităților din cele trei sectoare de activitate, mai ales în domeniul asigurărilor?

Mișu Negrițoiu: ASF vizează anul acesta mai multe acțiuni menite să îmbunătățească activitățile de supraveghere: continuarea procesului de trecere la supraveghere bazată pe riscuri, un nou regulament de control, modificări ale legislației pe piața de capital și piața asigurărilor.

Chiar noua organigrama a ASF a fost construită astfel încât să aloce eficient și coerent resursele pentru o îmbunătățire a activităților de autorizare, reglementare, supraveghere și control. Ea transpune concluzii ale programului de asistență tehnică pentru optimizarea arhitecturii organizaționale și întărirea mecanismelor de supraveghere derulat cu Banca Mondială.

Entitățile pe care le supraveghem sunt diferențiate în funcție de riscuri și există echipe supraveghere dedicate ce monitorizează evoluția acestora. În fiecare sector am reunit activitățile de supraveghere și control în cadrul aceluiași compartiment pentru ca toată informația disponibilă să fie mai eficient fructificată prin acțiuni on-site și off-site.

DeBizz: Anunțați în programul strategic instituirea de parteneriate cu alte autorități și instituții, în scopul asigurării stabilității financiare. Care sunt instituțiile vizate și în ce constau aceste parteneriate?

Mișu Negrițoiu:ASF lucrează și în prezent alături de Banca Națională a României, Ministerul Finanțelor Publice și Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare pentru a monitoriza riscurile sistemice și a acționa atunci când este cazul.

Totodată, ASF participă la lucrările comitetelor privind riscurile sistemice din cadrul autorităților europene de supraveghere (ESMA, EIOPA) sau a altor organisme europene si internaționale de profil (ESRB, IOSCO, IAIS).

ASF a fost parte a testului de stres pe piața europeană a asigurărilor derulat de EIOPA în 2014, iar în 2015 colaborează cu Comisia Europeana și EIOPA pentru un test de stres dedicat pieței românești de asigurări.

În viitor ne așteptăm ca, ulterior înființării Comitetului Național de Supraveghere Macroprudențială (conform recomandărilor europene), activitatea de identificare, monitorizare și evaluare a riscurilor sistemice să dobândească din ce în ce mai multă importantă, după cum o arată tendințele europene și internaționale.

Din perspectiva protecției consumatorilor, pot să vă spun că avem în vedere înființarea unui grup de lucru pe modelul de Stakeholder Group al autorităților europene, în care vor participa reprezentanți ai asociațiilor de profil, ai industriei financiare, ai sindicatelor financiare și ai mediului academic.

Grupul va putea prezenta opinii și recomandări referitoare la măsurile ASF în domeniul protecției consumatorilor, în principal cu scopul stabilirii unei culturi corespunzătoare pentru asigurarea acestei protecții și evaluarea dezvoltărilor pieței. Se creează astfel un punct de informare al Autorității cu privire la inovația financiară pe piețele reglementate și nu numai.

DeBizz: Cum veți contribui la îmbunătățirea gradului de protecție a consumatorilor, asigurarea transparenței, accesibilității și echității pentru consumatori?

Mișu Negrițoiu: Prin inființarea noii Direcții de Protecție a Consumatorilor vom trece de la activitatea preponderent reactivă, derulată până în prezent, la o activitate proactivă. Din acest motiv am decis  înființarea unui serviciu de monitorizare a piețelor si de educație financiară. Monitorizarea va include aspectele de practici incorecte, neloiale sau frauduloase care afectează în acest moment consumatorii de servicii financiare. De asemenea, vor fi monitorizate inovațiile financiare care sunt in general la granița între zona reglementată și cea nereglementată.  Aici avem un exemplu clasic deja, dar cu impact negativ, cel al pieței Forex.

În zona proactivă includem și analizele rezultate din instrumentarea petițiilor si vom trece de la faza de a le rezolva bucată cu bucată, la cea de agregare a fenomenului care este în spatele petitțiilor, în general tot practici incorecte de business. Dacă supravegherea prudentială este interesată de soliditatea financiară a instituțiilor, inclusiv profitabilitatea, prevenirea practicilor de afaceri afectează clientul și astfel Direcția Protecția Consumtorilor se va focusa pe interesul clientului. Deci putem vorbi despre o natura diferita a obiectivelor.  Protecția Consumatorilor trebuie sa supravegheze posibilele conflicte de interese intre instituția financiară și clienți.

DeBizz: De ce credeți că ASF trebuie să participe la îmbunătățirea gradului de incluziune financiară a populației? Care este nivelul actual?

Mișu Negrițoiu: Cred că ASF trebuie să participe la îmbunătățirea gradului de incluziune financiară a populației deoarece avem nevoie de un sistem financiar stabil şi robust care să asigure accesul populaţiei la produse, servicii şi instrumente financiare de bază, în concordanţă cu gradul de înţelegere de ordin financiar al fiecărui consumator. Trebuie să asigurăm un tratament nediscriminatoriu, indiferent de vârstă, sex, religie, locaţie, nivelul veniturilor sau alte criterii cu caracter discriminatoriu,  dar adaptat nevoilor consumatorilor în funcţie de nivelul economic şi socio-cultural. ASF, prin atribuțiile sale, poate avea un rol determinant în acest sens. Asta, mai ales în contextul în care în ultimii ani, incluziunea financiară a devenit o politică de dezvoltare prioritară în multe țări, devenind evidente avantajele unui sistem financiar care include o componentă cât mai mare a populației: facilitarea alocării eficiente a resurselor productive, îmbunătățirea planificării financiare zilnice și pe termen lung a populației, reducerea surselor informale/ilegale de creditare, care de multe ori sunt exploatative, reducerea evaziunii fiscale, în final având o influență pozitivă asupra creșterii economice și a dezvoltării sociale.

Informarea şi protecţia consumatorilor reprezintă elementul cheie al legislaţiei europene privind serviciile financiare. Exemple ale unor dispoziţii în acest sens: directiva privind pieţele instrumentelor financiare, care prevede protecţia investitorului cu amănuntul; revizuirea actuală a directivelor OPCVM, inclusiv a prospectului simplificat; directivele privind comercializarea la distanţă a serviciilor financiare şi intermediarii în domeniul asigurărilor.

În acest context, ASF susține îmbunătățirea gradului de incluziune financiară a populației, prin măsuri specifice ce țin de protecția consumatorilor și creșterea nivelului de educație financiară, obiective strategice asumate. ASF a întreprins deja primele măsuri în acest sens, prin reorganizarea instituțională și lansarea site-ului http://edufin.asfromania.ro/. Sunt în curs alte acțiuni stabilite pentru atingerea acestor obiective.

DeBizz: Ce presupune, concret, pentru asiguratori, trecerea la standardele Solvabilitate II? Ce impact vor resimți asigurații?

Prin noul regim de solvabilitate se urmărește un control mai eficient al solvabilităţii asigurătorilor, întrucât acesta este prospectiv, flexibil și bazat pe riscuri și principii, nu pe reguli. Metodele de determinare a solvabilităţii trebuie să capteze toate riscurile cunoscute și potențiale ale asigurătorilor și să determine nivelul de fonduri cu care să le acopere la valoarea de piață. Riscurile luate în calcul nu sunt numai cele care decurg din asigurări, ci și cele asociate desfășurării activităţii, cum ar fi riscul reputațional și decizional.

Asigurătorii trebuie să facă dovada că de la data raportării, în decurs de un an și la un nivel de încredere de 99,5%, urmează a fi solvabili, ceea ce contribuie la creșterea stabilității financiare. În cazul în care din raportări reiese că în următorul an solvabilitatea se degradează, autoritatea impune fie un plan de redresare în șase luni, fie un plan de finanțare în trei luni. Astfel, scopul noului regim este acela de a adopta măsuri preventive, nu corective. Tot în acest scop, asigurătorii vor realiza o autoevaluare a riscurilor și a solvabilităţii pentru a determina necesitățile globale de solvabilitate care decurg din strategia de afaceri adoptată.

Impactul cantitativ asupra asigurătorilor a fost testat de EIOPA prin studii de impact și prin exercițiul privind garanțiile pe termen lung, care au avut drept scop recalibrarea cerințelor de solvabilitate.

Un aspect foarte important pe care se pune accentul este sistemul de guvernanță, menit să asigure un cadru în care toate riscurile sunt identificate, măsurate, monitorizate, gestionate,  controlate și raportate. Un sistem de guvernanță deficient atrage majorarea capitalului de solvabilitate. Cerințele privind sistemul de guvernanță, bazat pe elaborare de politici și pe instruire de proceduri, este cerut astăzi doar pentru societăţile listate la bursă, dar noul regim prevede extinderea acestora la toți asigurătorii.  Sistemul de guvernanță astfel conceput urmărește creșterea nivelului de răspundere pe care și-o asumă conducerea asigurătorilor, prin aprobarea politicilor și procedurilor, a metodelor de calculare a cerințelor de solvabilitate și prin tipul de cunoștințe pe care trebuie să le dețină colectiv pentru a putea testa și verifica rezultatele prezentate de specialiști.

Prin urmare, prin creșterea gradului de stabilitate financiară se așteaptă asigurarea unei protecții mai mari a asiguraților. Acest impact se va accentua pe măsură ce se vor perfecționa instrumentele de supraveghere, pe măsură ce dialogul permanent dintre supraveghetor și asigurători va determina asigurătorii să-și autocenzureze comportamentul agresiv în ceea ce priveşte subscrierea și atitudinea față de asigurați.

DeBizz: Cum vedeți rezolvarea unui conflict care pare peren: cel dintre asigurați și asiguratori cu privire la modul în care se stabilesc prețurile la asigurările obligatorii (mai ales la RCA)?

Mișu Negrițoiu: Nu pot să apreciez dacă este vorba despre un conflict peren dintre asigurați și asigurători.  Am să vă dau câteva date statistice în acest sens,  iar concluzia o trageți dumneavoastră.  E adevărat că mediatizarea nemulțumirilor clienților, mai ales pe segmentul RCA,  este foarte intensă și de aici poate impresia unei eterne dispute între asigurați și societățile de asigurare.  Dar să revin la statistici. La jumătatea anului trecut, de exemplu,  la nivelul ASF au fost înregistrate, analizate și soluționate 6.278 de petiții înregistrate în mod unic pe petent, ceea ce reprezintă 0,04% din numărul total al contractelor de asigurare aflate în vigoare (pe toate clasele) la acea dată și 1,51% din numărul total de daune avizate de către asigurători. Este adevărat că cele mai multe petiții (4.112) sunt înregistrate pe segmentul RCA. Dar și acestea sunt în scădere cu 5,32% față de perioada similară a anului precedent. Vreau să precizez că numărul de 4.112 de petiții înregistrate de către asigurați/păgubiți și soluționate în intervalul menționat  reprezintă puțin peste 0,1% din numărul total al contractelor RCA încheiate în acea perioadă. Dincolo de aceste cifre și de concluziile pe care le veți trage dumneavoastră, un lucru este cert: societățile de asigurări trebuie să-și îmbunătățească substanțial serviciile. Și mă refer aici la modul de gestionare a dosarelor de daună și la plata despăgubirilor. Este nevoie de o mai mare atenție pe care asigurătorii trebuie să o acorde clienților și de o viteză sporită de soluționare a dosarelor de daună și de efectuare a plăților.

Interviu publicat în revista DeBizz nr.107/2015

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here