În strategia de administrare a datoriei publice pentru perioada 2017-2019, publicată de Ministerul Finanțelor Publice (MFP), se atrage atenția asupra riscului politici bugetar- fiscale, promovate chiar de către actualul guvern: „Printre factorii de risc de pe plan intern se numără conduita politicii fiscal-bugetare, în contextul incertitudinilor legate de impactul pe care măsurile de relaxare fiscala adoptate le-ar putea avea”, se arată în document.
Ministerul Finanțelor Publice (MFP) estimează un deficit bugetar al administrației publice centrale de 3,25% din PIB, în 2017, calculat pe baza datelor cash prin aplicarea metodologiei UE.
În ceea ce privește creșterea economică din 2017 aceasta este preconizată la 5,2%, respectiv un PIB nominal de 816,5 miliarde lei. Deficitul de cont curent a fost estimat la 2,4% din PIB, iar inflația la finalul anului la 1,9%. Pentru perioada analizată Finanțele apreciază că ritmul creștere s-ar putea accelera în 2018 și 2019 până în jurul valorii de 5,5% anual. De asemenea se așteaptă la un necesar brut de finanțare de 63,9 miliarde euro.
„Abaterile de la proiecțiile macroeconomice din scenariul de bază descrise mai sus ar putea proveni din incertitudinile la nivel mondial determinate de perspectivele privind evoluția zonei euro și a principalelor economii emergente (îndeosebi China), implicațiile politicii monetare din SUA asupra fluxurilor mondiale de capital și ale implementării programului administrației Trump, incertitudinile privind viitorul UE după referendumul din Marea Britanie, toate acestea putând conduce la volatilitate în privința apetitului investițional pentru activele financiare emise de economiile emergente”, se arată în strategie.
Conform MFP, acești factori pot genera un grad ridicat de volatilitate pe piețele financiare internaționale în condițiile deciziilor divergente de politica monetară ale Rezervei Federale a SUA (Fed) și ale Băncii Centrale Europene (BCE), volatilitate care poate conduce la creșteri temporare ale aversiunii față de risc la nivel global, afectând economiile emergente.
Potrivit Ministerului de Finanțe, șocurile externe asociate acestor riscuri ar putea conduce la diminuarea creșterii economice, prin scăderea exporturilor sau ieșirilor de fluxuri de capital, și ar putea determina creșterea necesarului de finanțare în condiții de finanțare mai puțin avantajoase, coroborat cu riscul semnificativ de modificare a sentimentului investitorilor.
