Ministerul Finanțelor reasigură Comisia Europeană că deficitul nu va depăși 3%

0
54
Guvernul României FOTO: wikimedia commons

Promisiunea Ministerului Finanțelor de a respecta ținta de deficit de 3% nu este credibilă la Bruxelles. În raportul de țară 2017, Comisia Europeană notează că, invers tendinței de consolidare, politica fiscală a devenit prociclică în 2016, iar deficitul public este în creștere. Astfel, sub efectul reducerilor semnificative de taxe şi a majorării cheltuielilor, deficitul public va creşte la 3,6% în 2017 şi 3,9% în 2018.

Cu toate acestea, Ministerul Finanţelor a transmis marţi o scrisoare la Bruxelles prin care asigură executivul comunitar că ţara noastră nu va depăşi ţinta de deficit. „Conform bugetului de stat aprobat de Parlamentul României, Guvernul şi-a asumat un deficit bugetar sub 3%, cu respectarea criteriilor de la Maastricht. Diferenţa dintre cele două abordări este rezultatul aplicării unor metodologii diferite de estimare”, se arată într-un comunicat al Ministerului Finanţelor.

Comisia Europeană a publicat în rapoartele privind situaţia economică şi socială din statele membre o estimare pentru deficitul public din România de 3,6%. Conform acestor rapoarte, Comisia Europeană a constatat dezechilibre economice în 12 state membre UE, situaţia acestora urmând a fi în continuare monitorizată, în timp ce României i s-a transmis doar o scrisoare formală, fără a fi identificate dezechilibre economice.

Primele date privind încasările din acest an la bugetul de stat par a contrazice însă optimismul oficialilor de la Ministerul Finanțelor: o scădere a veniturilor cu aproximativ 6% (circa 24% scădere la colectarea de TVA) şi o creştere a cheltuielilor cu 3,5%. Cu toate acestea s-a realizat un excedent bugetar.

Dragoș Anastasiu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK) consideră că aceasta se datorează scăderii încrederii consumatorului faţă de evoluţia ţării. „Dacă excludem o eventuală sincopă la colectare şi presupunem că la acest capitol nu s-a schimbat nimic semnificativ, interpretarea noastră este următoarea: dincolo de scăderea cu 1% a TVA-ului în ianuarie 2017 şi de eliminarea supracccizei la combustibil şi a taxei pe stâlp, avem de-a face cu o scădere accentuată a creşterii consumului faţă de anul precedent, lucru care s-a făcut deja simţit în ultimile două luni ale anului trecut. Asta în paralel cu creşterea veniturilor populaţiei ceea ce a dus la creşteri de încasări pe zona contribuţiilor sociale şi a impozitului pe venit. O posibilă cauză a acestui tip de comportament poate avea de-a face cu gradul de încredere al consumatorului faţă de evoluţia generală a României”, a declarat, pentru Mediafax, Dragoş Anastasiu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germană.

În viziunea Camerei de Comerţ Româno-Germană, creșterea salariului minim pe economie şi, în general, a salariilor fără o relaţie direct proporţională cu productivitatea şi fără a ţine cont de diferenţele importante dintre zonele ţării va duce nu numai la o debalansare a bugetului de stat pe termen scurt, dar şi la dezavantaje semnificative ale economiei româneşti și la adâncirea dezechilibrelor regionale pe termen mediu și lung.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here