spot_img
AcasăComunicatePlanul de acţiuni BEPS al OCDE afectează companiile mijlocii care activează internaţional


Planul de acţiuni BEPS al OCDE afectează companiile mijlocii care activează internaţional

  • Companiile mijlocii active pe piața globală au incertitudini cu privire la noile reguli impuse de Planul de Acțiuni OCDE privind BEPS ( Erodarea Bazei de Impunere și Repartizare a Profiturilor );
  • Companiile sunt divizate în ceea ce privește cine va suporta costurile impuse de implementarea Planului BEPS: acționarii lor, clienții sau chiar companiile, în mod direct;
  • Mediul de afaceri susține crearea unui standard global de impozitare, în ciuda costurilor pe care crearea și implementarea unui astfel de model le implică.

72% din companiile mijlocii ce operează la nivel multinațional ( cu venituri anuale cuprinse între 50 milioane și 1 miliard de dolari ) anticipează că vor plăti mai multe taxe ca rezultat al incertitudinii în ceea ce priveste modul de implementare la nivel global a Planului de Acțiuni BEPS inițiat de către OCDE ( Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică ). Un studiu independent asupra companiilor mijlocii care activează în piața internațională, comandat de către RSM – cea de-a șasea rețea de audit, taxe și consultanță din lume – arată că aceste organizații plănuiesc să suporte cea mai mare parte a costurilor, urmând ca diferența să fie transferată către acționari și clienți.

41,2% dintre companiile mijlocii se așteaptă să plătească taxe cu până la 10% mai mari decât în prezent, pe când 31% consideră că acestea vor crește cu un procent mai mare de 10%. Această abordare a fost identificatăși în ceea ce privește costurile de conformare fiscală, unde 65% dintre companiile mijlocii prevăd o creștere de peste 10%. Majoritatea companiilor (53%) intenționează să absoarbă o parte a acestor costuri, pe când 35% dintre respondenți consideră că ele ar trebui să fie suportate parțial de către clienți, iar 30 % consideră că și acționarii ar trebui să fie implicați în susținerea acestor costuri.

Deși România nu este membră a OCDE, în noul Cod Fiscal în vigoare de la 1 ianuarie 2016 au fost introduse prevederi care își au originea în BEPS, în special în ceea ce privește noua abordare a prețurilor de transfer și a așa-numitelor tranzacții transfrontaliere artificiale ( tranzacții derulate de entități românești cu companii rezidente în state cu care România nu are încheiate tratate privind schimbul de informații fiscale și comerciale ). De asemenea, în ultimul timp, s-a putut observa o atitudine mult mai agresivă a autorităților fiscale românești în ceea ce privește tratamentul fiscal și deductibilitatea cheltuielilor cu serviciile de management și consultanță prestate internațional, abordare care își are sorgintea tot în BEPS.

Rob Mander, Head of Global Tax Leadership Group în cadrul RSM, a declarat: “Date fiind subdimensionarea compartimentelor interne de conformare fiscală, precum și puțina experiență în ceea ce privește taxarea internațională, punerea în acord cu noile reguli este o provocare semnificativă pentru companiile mijlocii – nu este deloc surprinzător faptul că trei sferturi dintre acestea se așteaptă să fie nevoite să-și modifice structura organizațională pentru a face față modificărilor legislative impuse de BEPS. Deși afacerile mai mici nu vor trebui să respecte toate regulile de transparență și raportare rezultate din Proiectul BEPS, ele se vor confrunta în egală măsură cu modificările de substanță în taxarea internațională care vor afecta celelalte companii.”

În ciuda impactului potențial asupra rezultatelor lor financiare, doar 18% dintre companiile mijlocii și-au planificat alinierea la noile reguli privind sediile permanente, iar numai 20% sunt complet aliniate cu noile prevederi privind prețurile de transfer. Peste două treimi (78%) dintre companiile mijlocii declară că aceste prevederi dau naștere la incertitudini.

Chiar și cu aceste creșteri ale costurilor, companiile – indiferent de dimensiunile lor – sunt în majoritate în favoarea Planului BEPS, 69% recunoscând că un standard global de impozitare este necesar. De altfel, atunci când au fost rugați să evalueze modificările de legislație impuse de principiile BEPS, simplitatea și caracterul practic au fost evaluate ca fiind cele mai importante criterii de luat în seamă, pe când costurile de implementare au primit cea mai mică apreciere.

Cele mai multe companii incluse în studiu nu consideră Planul BEPS o soluție finală, ci mai degrabă un proiect în lucru, care mai necesită în continuare multă muncă din partea guvernelor naționale pentru ca obiectivele propuse să fie îndeplinite. 61% dintre respondenți consideră că acțiunile BEPS satisfac fie moderat, fie slab sau chiar deloc necesitățile impuse de obiectivul lor principal, acela de a oferi asigurări că taxele sunt plătite acolo unde profitul este obținut; doar o treime (35%) dintre respondenți consideră că acestea contribuie în mod eficient la atingerea obiectivului de uniformizare a reglementărilor fiscale la nivel global.

Dan Schwartz, Managing Partner RSM Romania a declarat că „BEPS reprezintă o modificare radicală a principiului care a guvernat până nu de mult filozofia fiscală propusă de OECD și anume acela conform căruia taxele trebuie plătite fie acolo unde o companie multinațională își are înregistrat sediul central, fie acolo unde sunt înregistrate drepturile de proprietate intelectuală asupra unor licențe și patente. Schimbarea esențială a fost impusă de limitele pe care acest principiu le-a arătat în condițiile dezvoltării societății informaționale și a dificultății de adaptare a guvernelor statelor dezvoltate la această nouă evoluție a economiei globale. Principiul anterior a permis și chiar a încurajat înregistrarea de companii și transferul de drepturi de proprietate intelectuală către jurisdicții cu fiscalitate redusă sau chiar către paradisuri fiscale, în acest fel micșorând substanțial nivelul de colectare a taxelor și impozitelor în economiile dezvoltate. Acțiunile BEPS, deși în faza de implementare presupun o creștere a costurilor fiscale și de conformare pentru mediul de afaceri, pot, pe termen lung, să genereze un efect paradoxal și anume acela al relaxării fiscalitatii internaționale, impusă de competiția între statele dezvoltate economic și economiile emergente în ceea ce privește atragerea investițiilor străine.”

 













RELATED ARTICLES