Propunerile din pachetul legislativ Fit for 55 sunt măsuri ambițioase și trebuie să ne uităm la ele dintr-o perspectivă completă și coerentă, a declarat Silvia-Monica DINICĂ, Președintele Comisiei economice, Industrii și Servicii din Senat, la Dezbaterea ”Fit for 55: România și Planul UE pentru o tanziție verde” organizată de Financial Intelligence.
Potrivit doamniei sale, acest pachet legislativ are drept scop reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și trebuie să ne uităm la el din perspectiva provocărilor, a oportunităților; să vedem care sunt punctele slabe și care sunt punctele acelea unde noi putem să construim.
Doamna Dinică a explicat: “Este foarte important momentul în care ne uităm la acest pachet – este anul 2021 – și am avut încă din acest an exemple în care Parlamentul a reacționat reactiv. În general, suntem obișnuiți să reacționăm în acest fel, să stingem focuri. Dar am putea să ne așezăm, și la nivel de Parlament dar și la nivel de structuri care au atribuții în acest domeniu, și să încercăm să avem și o reacție proactivă.
O reacție proactivă ar însemna că putem să umplem și acele goluri de informație, să nu legiferăm nici în gol și nici să nu luăm decizii de politici publice fără să avem informațiile la dispoziție. În momentul când ne uităm în zona aceasta de ”ce putem să facem cu acest pachet” să vedem clar ce putem să facem și unde putem să exploatăm acele oportunități; să nu ne uităm doar la perspectiva aceasta de amenințare.
Categoric că avem ca țară niște particularități, pentru că nu sunt toate statele Uniunii Europene la fel, dar poate că putem să învățăm din experiența statelor care deja au făcut niște pași pe un domeniu – pentru că cine a făcut pași pe un domeniu a făcut și greșeli – iar cel care vine și implementează după aceea ar putea să evite acele greșeli dacă înțelege bine care a fost procedura de implementare în altă parte. Nu spun că este o rețetă generală, ci doar că ar putea funcționa pentru anumite domenii.
De asemenea, trebuie să vedem care sunt acele puncte unde putem interveni pe termen scurt, care sunt acele puncte în care putem să creăm, până la urmă, cel mai mult efect pozitiv în domeniul respectiv. Aș menționa aici, mai ales din perspectiva Comisiei Economice, care, împreună cu Comisia pentru Energie a alocat foarte mult timp pe Legea consumatorului vulnerabil și, ulterior, pe Ordonanța aceasta pentru compensarea facturilor la energie:
Avem acest Fond pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice și Statele Membre ar putea să utilizeze aceste venituri pentru a compensa costul acestor tranziții pentru cetățenii vulnerabili și pentru a sprijini renovarea durabilă a gospodăriilor cu venituri reduse.
Noi am pus în proiectul de lege atunci această perspectivă pentru că întreaga comisie a fost de acord că reducerea costurilor cu energia înseamnă și componenta aceasta de renovare durabilă, de eficiență energetică, însă se poate merge mai mult pe această direcție, mai ales cu acest instrument [pachetul Fit for 55] la îndemână.
Până la urmă și autoritățile locale au nevoie de ghidaj în a accesa aceste fonduri și de a înțelege foarte bine și legislația, dar și ceea ce pot face cu legislația respectivă.
La inițiativa ”valului de renovare”, care este prevăzută în pachetul Fit for 55 – aș menționa clar această perspectivă a oportunității de îmbunătățire a performanței energetice a clădirilor, dar și oportunitatea acesta pentru creșterea eficienței energetice a rețelelor de termoficare din România pentru că vedem că suntem la momentul la care avem probleme istorice, care s-au acumulat, cu rețelele de termoficare – la propriu – cu țevile acestor rețele și care au nevoie de soluții. Mai ales din perspectiva aceasta că nu poți decupla, cel puțin în București, pe toată lumea, brusc, jumătate de milion de locuințe care să își găsească imediat o altă soluție.
De asemenea, avem șansa să facem ceva cu poluarea aerului. Avem un număr semnificativ de decese premature cauzate de poluare. Este o problemă care nu ține cont de carnetul de partid sau de culoarea politică. Ne afectează pe toți în aceeași măsură și cred că ar trebui să facem pași mulți înainte pe drumul acesta [al reducerii poluării] ca să avem grijă de noi”.
Doamna Dinică a mai spus că avem și provocarea de sărăcie energetică din cauza veniturilor mici: “Există această obligație de reformă pentru industrii cheie, cum este cea auto, de exemplu, și asta va fi clar o provocare”.
Domnia sa a mai spus că ”valul de renovare” poate fi și o ”provocare”: “Vrem să renovăm, vrem să fie mai bine din punct de vedere al eficienței energetice, însă avem forța de muncă necesară să facem lucrul acesta?
Noi avem, totuși, o lipsă de forță de muncă în mai multe sectoare majore, printre care și cel al construcțiilor și aș mai menționa și prețul crescut al materialelor de construcții – de aceea am zis că acest pachet trebuie văzut integrat – din momentul în care este gândit ca inițiativă/ proiect de lege/modificare – până la momentul în care produce efect asupra cetățeanului sau asupra companiei respective.
Dacă ne vom uita la acest întreg lanț decizional și de procedură, atunci, vom avea și o înțelegere a efectelor pe care le putem produce, dar și a punctelor unde avem nevoie de o intervenție sau de un efort deosebit”.
Doamna Dinică nu crede că putem evita sau că vom ajunge la concluzia de a nu integra în România măsurile prevăzute în pachetul Fit for 55: “Ceea ce cred eu este că o putem face în mod inteligent, astfel încât, să putem să simțim efectele, să simțim beneficiile și să folosim aceste oportunități din pachet ca pârghii de dezvoltare a anumitor sectoare, de rezolvare a unor probleme cu care toți ne confruntăm și pe care poate, cu trecerea timpului, doar le evităm.
Din perspectiva mea, Parlamentul ar putea să facă destul de multe lucruri în acest sens– putem avea grupuri de lucru transpartinice pe inițiative legislative – nu este un reflex al parlamentelor în ultima vreme, dar se poate crea, mai ales că multe dintre aceste discuții pe care le avem, după cum spuneam și mai devreme, nu au culoare politică.
Este adevărat că unele dintre soluții au accente de stânga sau de dreapta, dar mi-aș dori să ajungem mai întâi aoclo, la nivelul la care noi să avem pe masă câteva scenarii și să începem să tranșăm care dintre măsuri sunt de stânga și de dreapta; haideți să ajungem acolo!
Dacă nu este ceva ce poate fi rezolvat prin inițiativă legislativă, cred că putem fi o voce care să atragă atenția asupra acestor probleme instituțiilor care ar trebui să facă aceste lucruri, pentru că acest cadru al Comisiilor Parlamentare este unul în care sunt prezente toate partidele și acolo se poate obține o poziționare din partea tuturor.
Mai este o nuanță pe care aș vrea să o menționez – în momentul când vorbim despre acest pachet cred că ar fi foarte important ca lucrurile astea să fie asumate de o majoritate; nu – haideți, că am mai găsit un vot cu care să forțăm o trecere a unei inițiative, nu – mai bine să discutăm mai mult înainte, să agreem niște soluții, să le înțelegem foarte bine și să înțelegem totodată perspectiva tuturor celor interesați și după aceea să avem un vot, pentru că până la urmă, din punctul meu de vedere, vorbim de câștigul pe care îl are cetățeanul (pentru că acest lucru înseamnă business-uri, locuri de muncă, folosirea resurselor)”.
Referitor la utilizarea resurselor în avantajul României, doamna Dinică a spus: “Nu vrem să le ducem peste graniță în formă brută, vrem să le procesăm aici, să avem valoare adăugată, să avem industrie curată și verde. Efectul trebuie să fie unul pentru cetățean.
Eu cred că se poate. Sunt de cinci ani în Parlament – am încercat, în tot acest timp, să creez acest reflex și acestă conduită la nivelul Parlamentului și în interacțiunea cu colegii mei parlamentari – pentru că, cu excepția acelor legi unde există clar o poziționare politică, repet, sunt multe legi care țin de politici publice sănătoase, care pot fi discutate, dezbătute și, cu datele potrivite, luate și deciziile înțelepte, astfel încât, să putem să mergem înainte. Să nu mai trăim cu senzația acesta că suntem blocați în trecut, iar toți ceilalți au mai făcut câțiva pași sau să constatăm, cu tristețe, că alții s-au putut mișca și noi mai avem [până să putem face același lucru]”.
