spot_img
AcasăComunicateŞtefan-Radu OPREA: Întreprinderile mici și mijlocii din România, în marea lor majoritate,...


Ştefan-Radu OPREA: Întreprinderile mici și mijlocii din România, în marea lor majoritate, nu sunt pregătite pentru a fi mai verzi; România şi-ar putea folosi cu inteligenţă resursele în avantajul său – video

Întreprinderile mici și mijlocii din România, în marea lor majoritate, nu sunt pregătite pentru a fi mai verzi, a declarat Ştefan-Radu OPREA, Membru al Comisiei economice, industrii şi servicii din Senat, la Dezbaterea ”Fit for 55: România și Planul UE pentru o tanziție verde” organizată de Financial Intelligence.

Ştefan-Radu OPREA ne-a declarat: “Pe 10 noiembrie, la Senat, s-a aflat în dezbatere, în Comisia pentru afaceri europene, pachetul Fit for 55, care cuprinde directive și regulamente (n.r. Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – „Pregătiți pentru 55”: îndeplinirea obiectivului climatic al UE pentru 2030 pe calea spre atingerea obiectivului de neutralitate climatică).  

Atunci când vorbim despre regulamente, intervenția Senatului – care este prima cameră care se pronunță întotdeauna pe afaceri europene – este importantă, apoi urmează opinia Camerei Deputaților. Dacă ar fi fost să avem o opinie împotriva acestui pachet, ar fi trebuit să ne exprimăm deja, pentru că au trecut cele opt săptămâni în care puteam să dăm un aviz motivat, acest lucru însemnând să fim împotrivă. Ar trebui, probabil, să exprimăm opinii în acest moment asupra propunerilor de directivă și asupra regulamentului, pentru că, mai ales în cazul regulamentelor, acesta este momentul.

Am citit pozițiile pe care le-am primit din partea Guvernului României și îmi pare rău să o spun, dar ca să folosesc un cuvânt delicat este o subțirime a textului și a înțelegerii felului în care economia românească, întreprinderile mici și mijlocii, societatea românească vor fi afectate de aceste obiective ambițioase.

Să nu fiu înțeles greșit – desigur că ne dorim ca aceste obiective ambițioase ale Uniunii Europene să fie implementate în toată Uniunea Europeană, până la urmă este vorba despre viața noastră, despre confortul nostru, al copiilor noștri. Dar tot ceea ce înseamnă această țintă de a deveni mai prietenoși cu mediul presupune costuri foarte mari, dacă vorbim despre energii regenerabile, despre partea de construcții, de anvelopare etc.

Cred că ar trebui să fim foarte corecți și să spunem de la bun început Uniunii Europene, Comisiei Europene, că aceste lucruri se pot întâmpla cu o susținere justă din fondul care va fi constituit.

Dacă mă uit, de asemenea, la alte state membre, de exemplu Cehia, care și-a exprimat deja aviz motivat, adică este împotrivă, pozițiile lor sunt dure în ceea ce exprimă, pentru că au făcut o analiză de impact serioasă asupra economiei din acea țară și costurile, mai ales în ceea ce privește mixul energetic, sunt foarte mari. Din punctul meu de vedere, probabil că am greșit atunci când am închis foarte repede termocentrala de la Mintia fără a avea o analiză profundă asupra securității energetice.

Cred că poziția Statului Român și a Guvernului României ar trebui să fie mai hotărâtă atunci când abordăm aceste lucruri la Bruxelles.

Vă pot da, de exemplu, citate din punctul de vedere al Ministerului Energiei atunci când vorbește despre capitolul energiile regenerabile. Concluzia este următoarea: “România sprijină nivelul general de ambiție privind energia din surse regenerabile inclusă în revizuirea directivei, dar semnalează îngrijorări cu privire la obiectivele sectoriale și consideră necesar un grad de flexibilizare în etapa de implementare, astfel încât statele membre să poată adopta măsurile cele mai potrivite pentru a aborda provocările, luând în considerare situațiile naționale”. Reacţia mi se pare extrem de soft. Aici ar fi trebuit spus foarte clar, cu o analiză solidă, ce înseamnă impactul asupra economiei românești, asupra întreprinderilor mici și mijlocii.

Am analizat situația întreprinderilor mici și mijlocii din România și impactul acestor obiective ambițioase europene și am să vă spun că întreprinderile mici și mijlocii din România, în marea lor majoritate, nu sunt pregătite pentru a fi mai verzi și că ar însemna costuri foarte mari în procesele de producție, ceea ce ar duce la o lipsă de competitivitate a acestora și probabil la pierderea de contracte pe termen lung, mai ales a acelora care fac export. Da – se poate retehnologiza, da – se pot atinge aceste obiective, cu condiția existenței unor fonduri puse la dispoziție, pentru a reuși într-adevăr să ne modernizăm procesele de producție.

Am propus în aceste negocieri care au loc zilele acestea să existe și un capitol referitor la programe care să sprijine retehnologizarea, inclusiv ideea de a deveni mai prietenoși cu mediul și a încerca să ne încadrăm în țintele ambițioase ale Uniunii Europene.

Dacă nu o să știm să ne luptăm și să ne susținem punctele de vedere, vorbind aceeaşi limbă la Bruxelles, apărând interesele economice ale întreprinderilor mici și mijlocii și ale economiei și industriei românești, vom avea cu toții de suferit. Acum este momentul să ne exprimăm atât în Senat, cât și în Camera Deputaților o poziție de țară asupra acestui pachet. Din păcate ea este extrem de sublimă, dar aproape că lipsește cu desăvârșire.

Cred că ar fi trebuit să avem un grup de lucru care să funcționeze interministerial pe acest pachet atât de important care poate avea influență foarte mare asupra eficienței și competitivității economiei românești și la ora aceasta, când vorbim, ar fi trebuit să avem deja această poziție de țară.

Dacă nu vom vorbi despre nevoia ca finanțarea să vină proporțional pentru economia românească astfel încât să putem îndeplini obiectivele din Fit for 55, nu cred că vom putea să rezolvăm mare lucru”.

Potrivit domnului Oprea, România ar putea folosi cu inteligenţă resursele pe care le are pentru a le utiliza în avantajul său: “Dacă ne propunem să transformăm resursele naturale într-un atu în negocierea, spre exemplu, cu atragerea unui investitor străin care să producă baterii pe teritoriul României, astfel încât să avem export mai mare, să putem redresa balanța comercială, atunci da, am îndeplini un obiectiv. Dacă ne propunem să exploatăm aceste resurse doar pentru a fi în situația din agricultură – când exportăm grâu și importăm pâine congelată – va fi din nou un eșec pentru România.

De aceea cred că viitoarea formulă guvernamentală, indiferent care va fi ea, va trebui să fie foarte decisă în a reuși să atragă cel puțin unul dintre acești mari investitori în lanțurile de producție, ori pe semiconductori sau în domeniul bateriilor electrice, astfel încât să punem România pe hartă și să folosim într-un mod benefic pentru noi resursele naturale. Procesarea şi tranformarea trebuie să se întâmple în România, ca să aducem valoare adăugată”.













RELATED ARTICLES